Printre variantele aflate în dezbatere se regăsesc amânarea termenului-limită sau introducerea unui prag flexibil, care să permită comercializarea unui număr redus de vehicule cu motoare convenționale sau hibride. De asemenea, se discută relaxarea obiectivului intermediar de reducere a emisiilor cu 55% până în 2030, considerat de producători dificil de atins.
Argumentele industriei
Germania, Italia și alte țări cu tradiție în domeniul auto au făcut lobby intens pentru modificarea regulilor, invocând scăderea cererii de mașini electrice și competiția tot mai puternică din partea producătorilor chinezi și a Tesla. Directorul general al Ford, Jim Farley, a declarat că actualul calendar nu reflectă „o realitate sustenabilă astăzi în Europa”.
Flotele corporative, vizate de noi măsuri
Comisia Europeană ia în calcul stimulente fiscale și cerințe speciale pentru companiile care achiziționează mașini de firmă, acestea reprezentând aproximativ 60% din vânzările de autoturisme noi pe continent. Industria solicită însă mai degrabă sprijin financiar decât obligații stricte.
Reacții politice și sociale
Propunerile au generat diviziuni la nivel european. Premierul Spaniei, Pedro Sánchez, a cerut menținerea direcției stabilite, în timp ce organizațiile de mediu au avertizat că orice relaxare ar putea submina credibilitatea politicilor climatice și ar descuraja investițiile în tehnologii nepoluante.
Poziția constructorilor auto
Asociația Constructorilor Europeni de Automobile (ACEA) a descris momentul drept unul crucial pentru viitorul sectorului, cerând reducerea țintelor și a sancțiunilor. Volkswagen și Stellantis au atras atenția că regulile actuale pun în pericol competitivitatea industriei europene.
Evoluția pieței electrice
În ultimii ani, vânzările de vehicule electrice cu baterii au crescut cu aproximativ 600%, iar cota de piață a modelelor plug-in se apropie de 30%. Totuși, ritmul de creștere s-a temperat, iar costurile ridicate și infrastructura insuficientă rămân obstacole majore pentru consumatori.
