În România, ministrul Apărării Naționale și șeful Statului Major al Apărării pot conferi, conform legii, grade militare în rezervă până la nivelul de colonel, în funcție de vârstă, studii, competențe și sprijinul acordat instituției militare. Potrivit datelor oficiale, numărul mediu de avansări în rezervă s-a menținut, după 1990, în jurul a 2.000 anual, fără abateri semnificative.
1. Fundamentul legal si cadrul NATOAcordarea gradelor militare în rezerva este o practica standard în toate armatele statelor membre NATO, prevazuta de legislatia si regulamentele militare din fiecare tara aliata. Acest mecanism permite includerea în rezerva fortelor armate a unor persoane din institutiile statului sau din societatea civila care contribuie direct sau indirect la domeniul securitatii nationale. În România, ministrul Apararii Nationale si seful Statului Major al Apararii pot conferi, conform legii, grade militare în rezerva pâna la nivelul de colonel, în functie de vârsta, studii, competente si sprijinul adus institutiei militare. Numarul total de grade acordate în rezerva, s-a situat constant, dupa 1990, în jurul unei medii de aproximativ 2.000 de avansari anual (plus/minus), fara abateri semnificative. Aceasta medie stabileste cadrul obiectiv si arata ca numarul acordarilor din 2009 și până la nivelul anului 2012 s-a încadrat în limitele istorice si legale ale Armatei Române, conform umpmv.eu.
2. De ce era necesar acest mecanism?Armata Româna are nevoie de sprijinul institutiilor statului, al administratiei locale, al mediului academic si al societatii civile pentru a-si îndeplini misiunile. În orice armata NATO, acordarea gradelor în rezerva persoanelor civile care contribuie la securitatea nationala este parte din cultura strategica a apararii.Astfel, pot primi grade militare în rezerva, strict onorifice si în limitele legii:• Parlamentari care activeaza în domeniul securitatii nationale, în special membrii Comisiilor pentru Aparare, Ordine Publica si Securitate Nationala, care elaboreaza si voteaza legi ce privesc direct Armata, Politia, Jandarmeria si serviciile de informatii.• Ministri si sefi de institutii care au în subordine personal militar, politienesc sau magistrati militari – precum ministrii Justitiei, Afacerilor Interne, Transporturilor sau Economiei, procurorul general etc. În rezerva armatei, acestia primesc responsabilitatea si simbolic statutul de soldati în slujba apararii.• Prefecti, primari, presedinti de consilii judetene care sprijina institutiile militare din teritoriu.• Personalitati academice si experti în securitate care predau sau contribuie la educatia militara.• Ziaristi si profesionisti media, prin arma Jurnalism Militar, responsabila de comunicare strategica, informare publica, relatii publice, analiza media, jurnalism militar si educarea societatii în domeniul apararii.
3. Arma Jurnalism MilitarÎn structura Armatei Române exista arma Jurnalism Militar, recunoscuta în NATO. Ziaristii si comunicatorii care contribuie la comunicarea strategica si la consolidarea relatiei dintre Armata si societate pot primi grade militare în rezerva, strict onorifice, fara beneficii materiale. Cei care ocupa funcțiile de purtător de cuvânt al guvernului, la nivel de secretar de stat sau consilier de stat pe comunicare al primului-ministru, interacționează cu comunicatele Ministerului Apărării Naționale și ale domeniului securității naționale în ansamblu.
4. Relevanta în contextul actual
În contextul actual de securitate, cu razboi la granita, este esentiala consolidarea relatiei dintre institutiile statului si Armata Româna. Securitatea nationala nu este responsabilitatea exclusiva a militarilor, ci a întregului stat.În perioada decembrie 2009 – mai 2012, avansarile în rezerva aprobate de Statul Major al Apararii si de ministrul apararii nationale au respectat legislatia militara, procedurile interne si media istorica practicata în Armata României dupa anii 2000. Toate au fost efectuate moderat, responsabil si în linia practicilor NATO, unde statele occidentale acorda în rezerva grade onorifice militarilor, demnitarilor, expertilor si persoanelor care sprijina securitatea nationala, fara drepturi materiale. Acest mecanism consolideaza relatia dintre armata si institutiile statului, întareste coeziunea societala si capacitatea nationala în situatii de criza. Cu razboi la granita, aceste principii se dovedesc corecte si vizionare.
PRINCIPIUL DOBRITOIU–MELESCANU
Secretarul de stat Corneliu Dobritoiu, aflat la comanda MApN, l-a avansat în rezerva pe ministrul apararii de atunci, Teodor Melescanu, de la gradul de capitan la gradul de colonel. Decizia a fost luata în baza acelorasi principii aplicate ulterior: recunoasterea rolului demnitarilor în domeniul securitatii, consolidarea relatiei civil–militar si alinierea la practica NATO. Apreciem ca secretarul de stat Dobritoiu a procedat corect, întarind o traditie legitima si utila interesului national.Astazi, într-un context de securitate critic, logica acestor avansari — legale, moderate si onorifice — se confirma: ele au consolidat sistemul national de aparare si coeziunea institutionala. Deciziile au fost corecte atunci si sunt corecte si acum.
5. ConcluzieÎntre 2009–2012, acordarea gradelor militare în rezerva s-a facut legal, moderat si responsabil, ca instrument de consolidare a securitatii nationale, recunoastere a celor care sustin institutia militara si promovare a valorilor: Dumnezeu – Patrie – Familie – Onoare.
