Propunerea ministrului Agriculturii, Florin Barbu, de a introduce un mecanism de intervenție pe piața alimentară, care să prevadă plafonarea adaosului comercial la mâncare atunci când inflația depășește pragul de 5%, este puternic criticată de analistul economic Adrian Negrescu. Deși ministrul invocă intenția de a aduce „prețuri decente” pentru români, Negrescu susține că această soluție, pe care o numește o „formulă de-a dreptul halucinantă” de tip „mercurial”, va avea, dimpotrivă, efecte negative și ar putea duce la o creștere și mai abruptă a prețurilor la alimente.
Guvernanții nu înțeleg cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă
Analistul critică faptul că ministrul Barbu nu înțelege cum funcționează piața și cum se reglează prețurile în funcție de cerere și ofertă, considerând că ideea sa intră în contradicție evidentă cu principiile economiei de piață și cu legislația europeană a concurenței. Negrescu avertizează că declarațiile ministrului acționează ca „gaz pe focul îngrijorării investitorilor” din sectorul agricol și retail, domenii deja afectate de măsurile guvernamentale anterioare, precum creșterea TVA și a altor taxe.
Plafonarea adaosului înseamnă, în esență, a „lovi în capitalul românesc” din agricultură, distribuție și comerț
În opinia expertului, plafonarea adaosului înseamnă, în esență, a „lovi în capitalul românesc” din agricultură, distribuție și comerț, riscând să crească dependența economiei de importuri. Negrescu subliniază că, deși ministrul Barbu promovează această plafonare ca o soluție universală de aproape patru ani, inflația la produsele alimentare a continuat să crească, atingând un nivel record în UE, demonstrând astfel ineficiența măsurii. El menționează, de asemenea, efectul de „water bed” (scumpirea altor produse nereglementate) și se întreabă retoric de ce Ministerul Agriculturii nu poate veni cu alte soluții care să sprijine, și nu să „îngroape agricultura” românească.
Avertisment de la Consiliul Concurenței: Plafonarea adaosurilor comerciale la alimente a depășit deja durata maximă permisă de lege și riscă acum să provoace dezechilibre serioase pe piață. Măsura, inițial introdusă ca soluție temporară de protecție a consumatorilor, este criticată în cel mai recent raport al instituției.
Consiliul Concurenței avertizează, în cel mai recent raport al său, că măsura plafonării adaosurilor comerciale la alimentele de bază, introdusă prin OUG nr. 67/2023, a depășit deja termenul legal maxim și generează riscuri semnificative pentru funcționarea pieței.
Instituția, condusă de Bogdan Chirițoiu, subliniază că Legea concurenței permite o astfel de intervenție doar în situații absolut excepționale (criză, dezechilibru major) și stabilește o durată maximă de doi ani. Faptul că schema de sprijin a depășit acest termen legal amplifică riscurile de a genera efecte nefavorabile și adaptări nedorite ale jucătorilor.
Deși plafonarea a atins scopul inițial – scăderea prețurilor la raft pentru produsele vizate –, monitorizările instituției au confirmat existența unui efect de tip „waterbed” (pat cu apă). Analizele din 2023 și 2024 au arătat că retailerii au compensat pierderea de profitabilitate de la articolele plafonate prin creșterea marjelor de adaos la alte categorii de produse, atât alimentare, cât și nealimentare.
Consiliul avertizează că o plafonare pe termen lung, care forțează o reașezare a prețurilor în afara condițiilor normale de piață, riscă să producă un efect de contagiune către alte categorii și piețe. Aceasta ar putea conduce la dezechilibre majore atât pe verticală (în lanțul de producție), cât și pe orizontală, cu consecințe imprevizibile asupra întregului sector.
