Extinderea rețelei metroului bucureștean este în plină desfășurare spre finalul anilor ‘80. De la unica magistrală Timpuri Noi-Semănătoarea, cu 6 stații, inaugurată în 1979, s-a ajuns la 12 stații în 1981, la 17 până în 1984 și 24 de stații în 1989, când se și închide inelul central.
În toți acești ani au fost o serie de evenimente, în special legate de evoluția șantierului metroului. Unul dintre acestea, relativ anecdotic, este cel al inundării stației Unirea cu ape reziduale și dejecții, chiar înaintea unei vizite a lui Mihail Gorbaciov.
MIERCURI 13, ZI CU GHINION
13 aprilie 1988 rămâne însă o dată aparte în această cronologie. O garnitură de metrou formată din mai multe rame de câte 2 vagoane a deraiat la intrarea în stația Eroilor, venind dinspre Piața Unirii. “S-a urcat cu roțile pe pereți și a tras după el și linia. Marele noroc a fost că în acea zonă era restricție de viteză și, mai mult, trenul se afla în frânare deoarece intra în stație, mai mult a deraiat ultimul vagon. Vă dați seama ce panică s-a produs în rândul călătorilor, care s-au trezit trântiți în partea stângă a sensului de mers, unul peste altul,” relatează în cartea sa de amintiri „Metroul la 35 de ani” inginerul Vasile Bitiri, fost director al Metrorex.
În mod aproape miraculos, pasagerii s-au ales doar cu spaima și cu unele contuzii, după ce au fost aruncați pe-o parte. Cei din primele 3 vagoane au putut coborî singuri pe peron, cei din următoarele două au fost nevoiți să coboare pe șină și să fie aduși în zona de peron, iar cei din al șaselea vagon, care era urcat pe perete, după ce au fost scoși pe deasupra, au fost conduși spre peronul de pe sensul opus.
OBSESIA SECURITĂȚII: SĂ NU AFLE “EUROPA LIBERĂ”În scurt timp au sosit în stația Eroilor oficiali „de la partid”, din minister, responsabili din întreprinderi are aveau legătură cu infrastructura metroului și, inevitabil, Securitatea. „Băieții cu ochi albaștri își terminaseră și ei treaba cu fotografiatul și măsurătorile,” își amintește inginerul Bitri, cel care a gândit planul de acțiune și l-a coordonat..
Operațiunea de deblocare a tunelului a fost extrem de dificilă, pentru că ultimul vagon nu doar că “se urcase” pe o laterală a tunelului, dar și și fixase acolo cu un rând de roți înfipt în perete. Inițial s-au vehiculat tot soiul de soluții fanteziste, cum ar fi fost cea de a-l tăia în bucăți și a le extrage pe rând. Bitri și-a impus însă punctul de vedere și repunerea pe șine a vagonului s-a făcut printr-o succesiune de operațiuni de tractare și ridicare. În mod aproape miraculos, rama nu doar că s-a desprins fără a se rupe și a recăzut pe poziție, dar a împins și porțiunea de șină.”într-un ropot de aplauze de la cei rămași să vadă ce și cum se intervine”.
Operațiunea s-a derulat de-a lungul nopții și până la redeschiderea traficului s-a reușit îndreptarea cât de cât a șinelor, astfel încât trenurile să poată circula cu restricție de 10 kilometri pe oră.
Dorința tuturor ca situația să fie remediată rapid și cât mai departe de “ochii lumii” avea legătură cu temerea că informațiile ar putea ajunge la postul de radio Europa Liberă, ceea ce i-ar fi scos din minți pe Nicolae și Elena Ceaușescu. La vremea respectivă postul finanțat de Statele Unite derula o campanie de dezvăluiri cu puternic impact negativ asupra imagini României în Occident, de la înrăutățirea alarmantă a condițiilor de trai până la distrugerea satelor și transformarea urbanistică a Bucureștiului conform viziunii conducătorului suprem.
ANCHETA S-A ÎNCHEIAT, DOSARUL A DISPĂRUT „MISTERIOS” DUPĂ 1989
Expertiza tehnică ulterioară a scos la iveală faptul că accidentul s-a produs din cauza unei indicații greșite la asamblarea roților pe osii, posibil din rațiuni de „economie”, așa cum cerea regimul în orice domeniu de activitate.
Ancheta a fost în permanență verificată și de Securitate, iar la final au fost găsiți trei vinovați. Inginerul care a dat direct indicațiile privind asamblarea roților a fost schimbat din funcție, cu interdicție definitivă de a mai avea răspunderi în domeniul siguranței circulației.
Revelionul SECURIȘTILOR. Ce primeau la masa festivă, în afară de discursul lui Ceaușescu – DOCUMENTE
După 1989 toate aceste date au fost șterse, susține inginerul Bitiri. “Despre acest dosar nu se mai știe nimic, de parcă nici nu s-ar fi întâmplat, este singurul dosar așa de grav dispărut din Metrorex, de la el rămânând numai amintirile. Nu este specificat nici în caiete, pe scurt, ca o întâmplare oarecare.”
