România are nevoie de o industrie de apărare eficientă, esențială pentru asigurarea stabilității economice și geopolitice, mai ales în contextul tensiunilor internaționale actuale, susțin analiștii Romanian Economic Monitor, un proiect de cercetare al Facultății de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) de la Universitatea Babeș-Bolyai (UBB) din Cluj-Napoca.
Experții subliniază că deficitul bugetar curent restricționează capacitatea de a crește bugetul destinat apărării. În 2024, România a alocat 2,25% din PIB pentru apărare, o sumă inferioară mediei NATO de 2,7% și ponderii cheltuielilor pentru apărare din alte țări din regiune, cum ar fi Polonia, care alocă 4,12%. De asemenea, aceștia subliniază că, pe lângă bugetul disponibil, este importantă și ponderea cheltuielilor destinate echipamentelor și infrastructurii militare, esențiale pentru modernizarea sistemului de apărare. România a investit doar aproximativ 42% din bugetul său de apărare în echipamente și infrastructură militară, în timp ce țările vecine semnificative, precum Ucraina, Belarus și Rusia, au alocat o proporție considerabil mai mare.
“În contextul tensiunilor geopolitice din ultima perioadă, generate de faptul că guvernul SUA a purtat discuții cu Federația Rusă despre încetarea războiului din Ucraina fără a invita la discuții vreun stat membru al Uniunii Europene (UE), întărirea capacităților militare ale statelor membre UE devine un obiectiv din ce în ce mai important”, consideră analiștii Romanian Economic Monitor.
Acestea se referă la contextul actual și la posibilele scenarii: săptămâna trecută, guvernul Statelor Unite a purtat discuții în Arabia Saudită cu Federația Rusă privind încetarea conflictului din Ucraina, fără participarea Uniunii Europene. În plus, în spațiul public s-a discutat despre o posibilă retragere militară a SUA din țările Europei de Est, iar răspunsurile concrete ale administrației americane, în special pe termen mediu și lung, sunt greu de prevăzut.
„Neavând o participare directă la aceste discuții, UE pare să aibă posibilități relativ mai limitate în momentul de față pentru impunerea intereselor proprii în regiune. Pentru ca UE să poată asigura securitatea Europei de Est și pentru ca România să aibă o mai bună posibilitate să își protejeze interesul național, creșterea cheltuielilor militare pentru întărirea Forțelor Armate Române și a celorlalte state membre UE pare inevitabilă”, explică cercetătorii RoEM.
Potrivit estimărilor NATO, România a alocat 2,25% din PIB pentru apărare în 2024, ceea ce s-a aflat sub media NATO de 2,7% și sub proporția cheltuielilor pentru apărare a altor țări din regiune, cum ar fi Polonia, care a cheltuit 4,12%. În același timp, analizele realizate de experții RoEM indică faptul că Rusia a investit aproximativ 7,11% din PIB în forțele sale armate. Aceste calcule se bazează pe datele IISS, care estimează cheltuielile militare ruse la 145,9 miliarde de dolari, și pe informațiile TASS, care estimează PIB-ul Rusiei la 2050 miliarde de dolari.
Conform estimărilor NATO, România a alocat aproximativ 42% din bugetul său de apărare pentru echipamente și infrastructură militară. În contrast, țările vecine importante cu Ucraina, precum Belarus și Rusia, au investit o proporție considerabil mai mare în îmbunătățirea capacităților militare. De exemplu, Polonia a dedicat 55,7% din bugetul său militar pentru echipamente și infrastructură, iar Finlanda a alocat 46,1%.
„Din punct de vedere economic, creșterea semnificativă a bugetului de apărare a României ar putea înrăutăți balanța comercială a țării prin creșterea importurilor echipamentelor militare, ceea ce ar putea conduce la riscuri economice majore. De asemenea, în contextul actual al bugetului de stat, o astfel de creștere a costurilor ar îngreuna și mai mult eforturile guvernului de a reduce deficitul bugetar la un nivel sustenabil. Mai mult, subliniem faptul că majorarea cheltuielilor pentru apărare în sine nu rezolvă neapărat situația militară actuală, un proiect strategic însă care țintește clar îmbunătățirea capacității de apărare a României luând în considerare și incertitudinile geopolitice actuale ar reprezenta o abordare mult mai eficientă și din punct de vedere economic”, susțin analiștii RoEM.
