Potrivit Dispeceratului Naţional Salvamont, în Carpaţii Meridionali şi cei Orientali, la peste 1.800 de metri, zăpada nou-căzută a format un strat de 15-20 de centimetri, este prăfuită, uşoară, fără consistenţă şi puţin stabilă.„Pe văi şi în zonele adăpostite sunt însă depozite mai însemnate, de 50-60 de centimetri. Stratul de pulver este depus peste stratul uşor de 5-10 cm existent înaintea ninsorilor, sub care se află zăpada veche şi deja întărită, la care nu prezintă aderenţă. În apropierea crestelor sunt formate unele plăci de vânt, fragile şi cu rezistenţă scăzută”, avertizează salvamontiştii.
Salvatorii montani informează că în continuare „metamorfoza” zăpezii va fi încetinită de temperaturile extrem de scăzute care se vor înregistra, astfel încât aceasta îşi va păstra structura, dar avertizează că stratul de zăpadă praf va mai creşte, astfel încât, chiar şi la supraîncărcări slabe, se poate fisura şi disloca, alunecând peste stratul întărit din interior şi ducând la declanşarea de avalanşe de dimensiuni medii, izolat mari.Sursa citată menţionează că în intreaga zona montană descrisă riscul de avalansa este 2, iar in Masivul Bucegi riscul va fi însemnat (3), potrivit Buletinului nivometeorologic din 17 februarie.„Cum se preconizează ninsori şi în cursul zilei de astăzi (n. red. marţi) preconizăm că riscul de avalanşă va fi în creştere. NU vă aventuraţi pe traseele montane de altitudine până când stratul de zăpadă nu se va stabiliza”, este avertismentul salvamontiştilor.
