Potrivit unui studiu publicat pe 24 ianuarie în revista Fungal Systematics and Evolution, ciuperca acționează similar cu Ophiocordyceps, ciuperca furnicilor „zombi”, deși mecanismul exact prin care influențează comportamentul păianjenilor rămâne un mister.
Ce spun cercetătorii despre descoperire
Dr. João Araújo, micolog la Muzeul de Istorie Naturală din Danemarca, a declarat că descoperirea este deosebit de interesantă deoarece arată o nouă origine a manipulării comportamentului în lumea parazitară. „Este o nouă ramură a acestor ciuperci și ridică întrebări despre evoluția lor și impactul ecologic”, a explicat cercetătorul.
Cercetările anterioare au indicat existența altor specii de Gibellula, cum ar fi G. aurea din Brazilia, dar G. attenboroughii are un efect mai pronunțat asupra păianjenilor de peșteră. Aceasta a fost observată infectând păianjeni din speciile Metellina merianae și Meta menardi, întâlniți în peșteri din Europa.
Ciuperca a fost descoperită inițial în 2021 de o echipă de televiziune care filma într-o magazie abandonată de praf de pușcă din Irlanda de Nord. Ulterior, cercetătorii au identificat și alți păianjeni infectați în peșteri din Irlanda, toți aflându-se în zone expuse, ceea ce sugerează că ciuperca modifică comportamentul gazdei pentru a-și facilita răspândirea sporilor.
Dr. Jay Stafstrom, expert în ecologia senzorială a arahnidelor, a subliniat că acest tip de manipulare a comportamentului este rar întâlnit. „Este fascinant cum o ciupercă poate determina un animal să își schimbe comportamentul pentru a-i favoriza răspândirea”, a spus acesta.
Mecanismul exact prin care G. attenboroughii afectează păianjenii nu este încă pe deplin înțeles, dar cercetătorii suspectează că sporii ciupercii atrag păianjenii către zone mai expuse, unde circulația aerului facilitează dispersia.
Oamenii de știință estimează că doar 5% din speciile de ciuperci existente au fost identificate până acum, iar această descoperire adaugă o nouă dimensiune cunoașterii biodiversității. Dr. Matthew Nelsen, biolog evoluționist la Muzeul Field de Istorie Naturală din Chicago, a declarat că astfel de cercetări sunt esențiale pentru înțelegerea interacțiunilor complexe din ecosistemele naturale.
