Primul sărut selectat de Life Magazine este cel imortalizat în celebra sculptură cu același nume a lui Auguste Rodin. Chiar și după standardele moderne este o scena fierbinte, dar atunci când lucrarea a fost pentru prima data prezentată publicului, în 1898, a stârnit atât controverse din partea criticilor conservatori. Pe dea altă parte, lucrarea s-a dovedit extrem de populară, sculptorul primind imediat numeroase comenzi pentru a realizat noi variante.
sursă foto: Profimedia
Primul sărut surprins pe peliculă. A apărut in filmul cu același titlu realizat de Thomas Edison. Gestul este atât de pudic, încât după interpretările moderne cu greu poate fi considerat un sărut. Cu toate acestea, cele câteva secunde au fost cenzurate până în anii 30 ai următorului secol.
sursă foto: Profimedia
`Sărut Victoriei` sau `V (ictory) (over)-J (apan) Day in Times Square` este cea mai reprodusă imagine și scenă a unui sărut. Îmbrățișarea pasională a unui marinar cu iubita sa a fost imortalizată în centrul New York-ului, în data de 14 august 1945, de către fotograful Alfred Eisenstaedt de la Life Magazine. Instantaneul are și o latură sinistră, Victoria celebrate în Statele Unite fiind obținută în urma devastatoarelor bombardamente nucleare de la Hiroșhima și Nagasaky. Protagoniștii au reprodus scena în 2013.
sursă foto: Profimedia
`Sărutul vieții”, fotografia realizată în 1968 de către Rocco Morabito are cea mai emoționantă poveste. Ceea ce pare a fi un gest provocator, având în vedere faptul că protagoniștii sunt 2 bărbați cocoțați pe un stâlp, este de fapt scena în care viața unui electrician care a fost curentat este salvată de colegul său, care-i face respirație gură la gură.
sursă foto: Profimedia
`Sărutul fratern` este, fără îndoială, cea mai amuzantă alegere a jurnaliștilor de la Life Magazin. Scena surprinde un sărut aparent pasional între liderii comuniști Leonid Brejnev (URSS) și Eric Honecker (DDR, fosta Germanie Democrată), doi bărbați trecuți de prima tinerețe.
sursă foto: Profimedia
Imaginea a devenit celebră în anii `90 și sub formă de pictură murală, pe rămățitele zidului Berlinului, botează ironic „Doamne, Ajută-mă să scap de acestă dragoste mortală”.
