Partidul Oamenilor Tineri (POT) a anunțat, la 5 februarie, că a redepus, pentru a treia oară, cererea și semnăturile pentru suspendarea președintelui Klaus Iohannis, la Camera Deputaților și la Senat. Cererea este semnată acum de 178 de parlamentari de la POT, AUR, S.O.S. România și USR.
La 7 februarie, președintele Senatului, Ilie Bolojan, a declarat că este posibil ca, în această săptămână, Birourile permanente ale celor două Camere ale Parlamentului să se reunească pentru solicitarea privind suspendarea din funcție a președintelui Klaus Iohannis.
Potrivit Constituției României, președintele României răspunde pentru încălcarea gravă a Constituției (art. 95) și pentru fapte de înaltă trădare (art. 96).
În ceea ce privește fapta de încălcare gravă a Constituției, președintele poate fi suspendat de parlament, într-o primă etapă, și demis, prin referendum, într-o a doua etapă.
În cazul săvârșirii unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, Președintele României poate fi suspendat din funcție de Camera Deputaților și de Senat, în ședință comună, cu votul majorității deputaților și senatorilor, după consultarea Curții Constituționale. Președintele poate da parlamentului explicații cu privire la faptele ce i se impută (art. 95 din Constituție).
Declanșarea procedurii de suspendare în Parlament pentru încălcarea gravă a Constituției
Propunerea de suspendare din funcție poate fi inițiată de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui.
În Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului se arată că propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, în cazul săvârșirii de către acesta a unor fapte grave prin care încalcă prevederile Constituției, făcută de cel puțin o treime din numărul deputaților și senatorilor, se depune concomitent la birourile permanente ale Camerelor Parlamentului (art. 82).
Birourile permanente comunică neîntârziat această propunere Președintelui României, precizându-se totodată data și locul la care are loc ședința comună a Camerelor.
Președintele care conduce ședința comună, după prezentarea propunerii de suspendare din funcție și ascultarea explicațiilor Președintelui României, consultă deputații și senatorii dacă datele existente sunt suficiente pentru a fi sesizată Curtea Constituțională sau dacă este necesară constituirea unei comisii comune de anchetă. Hotărârea se ia cu majoritatea voturilor din numărul total al deputaților și senatorilor. (art. 83 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului).
În cazul în care s-a apreciat că datele pentru sesizarea Curții sunt suficiente, propunerea de suspendare se trimite de îndată Curții Constituționale spre consultare, menționându-se și termenul până la care aceasta trebuie să se pronunțe.
Avizul consultativ al Curții Constituționale (CCR)
Potrivit art. 42 și 43 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea și funcționarea Curții Constituționale, CCR dă aviz consultativ pentru propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, în urma dezbaterii propunerii de suspendare și a dovezilor prezentate.
Curtea Constituțională a definit noțiunea de „faptă de încălcare gravă a Constituției” în avizul său privind suspendarea președintelui din 5 aprilie 2007 (Aviz consultativ nr. 1 din 5 aprilie 2007 privind propunerea de suspendare din funcție a Președintelui României, Traian Băsescu). Curtea a apreciat astfel că pot fi considerate „fapte grave de încălcare a prevederilor Constituției acele acte de decizie sau sustragerea de la îndeplinirea unor acte de decizie obligatorii, prin care Președintele României ar împiedica funcționarea autorităților publice, ar suprima sau ar restrânge drepturile și libertățile cetățenilor, ar tulbura ordinea constituțională ori ar urmări schimbarea ordinii constituționale sau alte fapte de aceeași natură care ar avea sau ar putea avea efecte similare”, conform https://www.ccr.ro/.
Avizul Curții Constituționale se comunică președinților celor două Camere și Președintelui României.
Ședință comună a Camerelor după avizul Curții Constituționale
În termen de 24 de ore de la primirea avizului Curții Constituționale, Camerele Parlamentului se întrunesc în ședință comună pentru a hotărî asupra propunerii de suspendare din funcție. (art. 83 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)
La dezbateri este invitat și Președintele României, căruia i se va da cuvântul, la cererea sa, oricând în timpul dezbaterilor, pentru a da explicații asupra faptelor ce i se impută.
Hotărârea se adoptă cu votul majorității deputaților și senatorilor, votul fiind secret, cu bile.
Hotărârea adoptată de parlament în cadrul procedurii de suspendare din funcție a Președintelui României se comunică acestuia, în termen de 48 de ore. (art. 85 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)
Suspendarea președintelui – etapa referendumului
Potrivit art. 95, alineat (1) din Constituție, „dacă propunerea de suspendare din funcție este aprobată, în cel mult 30 de zile se organizează un referendum pentru demiterea președintelui”.
Dacă propunerea de suspendare din funcție a fost aprobată, hotărârea se trimite Guvernului în vederea inițierii proiectului de lege privind organizarea și desfășurarea referendumului pentru demiterea președintelui. (art. 85 din Regulamentul activităților comune ale Camerei Deputaților și Senatului)
Conform Legii 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, referendumul pentru demiterea Președintelui României este obligatoriu și se stabilește prin hotărâre a Parlamentului, în condițiile prevăzute de art. 95 din Constituție. (art. 8 din Legea nr. 3/2000)
Cetățenii care participă la referendum au dreptul să se pronunțe prin „DA” sau „NU” la următoarea întrebare înscrisă pe buletinul de vot: „Sunteți de acord cu demiterea Președintelui României?”. (art. 9 din Legea nr. 3/2000)
Demiterea Președintelui României este aprobată, dacă a întrunit majoritatea voturilor cetățenilor înscriși în listele electorale. (art. 10 din Legea nr. 3/2000)
Stabilirea valabilității referendumului de către Curtea Constituțională
Potrivit Legii nr. 3/2000 privind organizarea și desfășurarea referendumului, rezultatele referendumului de demitere, centralizate la nivel național de către Biroul Electoral Central, se înaintează Curții Constituționale, în termen de 24 de ore de la încheierea centralizării.
Curtea Constituțională veghează la respectarea procedurii pentru organizarea și desfășurarea referendumului și confirmă rezultatele acestuia. (art. 46 din Legea Curții Constituționale nr. 47/1992).
Pentru a se pronunța cu privire la rezultatul referendumului, Curtea poate cere informații de la autoritățile publice. De asemenea, Biroul Electoral Central este obligat să prezinte, la solicitarea Curții Constituționale, informări asupra fazelor și operațiunilor de desfășurare a referendumului.
Plenul Curții Constituționale decide cu o majoritate de două treimi asupra valabilității referendumului, stabilind dacă a fost respectată procedura pentru organizarea și desfășurarea acestuia. (art. 47 din Legea Curții Constituționale nr. 47/1992)
Înaintea publicării în Monitorul Oficial a hotărârii Curții Constituționale privind rezultatul referendumului, aceasta se prezintă Camerei Deputaților și Senatului, întrunite în ședință comună.
Suspendarea președintelui pentru fapte de înaltă trădare
În ceea ce privește faptele de înaltă trădare pentru care președintele poate fi pus sub acuzare, art. 96, alin. (1) din Constituție prevede că Senatul și Camera Deputaților, în ședință comună, cu votul a cel puțin două treimi din numărul deputaților și senatorilor, pot hotărî punerea sub acuzare a Președintelui României pentru înaltă trădare.
Propunerea de punere sub acuzare poate fi inițiată de majoritatea deputaților și senatorilor și se aduce, neîntârziat, la cunoștință Președintelui României, pentru a putea da explicații cu privire la faptele ce i se impută.
De la data punerii sub acuzare și până la data demiterii, președintele este suspendat de drept. Competența de judecată aparține Înaltei Curți de Casație și Justiție, iar președintele este demis de drept la data rămânerii definitive a hotărârii de condamnare (art. 96, alin. (3) și (4).
