„Perioada alocată analizei și consultării asupra proiectului de buget a fost mult prea scurtă, făcând imposibilă o evaluare detaliată a diverselor componente și a credibilității bugetare. Calendarul propus (sub 24 de ore pentru avizare) nu a permis partenerilor sociali să analizeze în mod corespunzător impactul prevederilor bugetare și să formuleze observații fundamentate. Această situație contravine principiilor transparenței și bunei guvernări, limitând posibilitatea unei dezbateri constructive”, spun membrii Consiliului, în contextul în care proiectul de buget a fost pus în dezbatere joi la ora 23.00.
„Încă din anul precedent proiectul de buget pentru anul 2024 includea estimări excesiv de optimiste și nejustificate privind veniturile. De exemplu, acesta prevedea o creștere a veniturilor totale de 20,03%, însă execuția bugetară pe anul 2024 arată că această creștere a fost de doar 12%. În ceea ce privește cheltuielile, proiectul estima o creștere de 14,71%, dar acestea au crescut cu 21%. Cheltuielile de personal au depășit, de asemenea, prognoza: în loc de o creștere de 15,69%, acestea au crescut cu 23%, iar cheltuielile pentru bunuri și servicii au crescut cu 19%, față de o planificare inițială de 7,08%”, mai arată în CES, al cărui aviz este consultativ.
„În aceste condiții, există semne de întrebare privind posibilitatea încadrării bugetului pe 2025 într-o creștere a cheltuielilor totale de doar 14,71%, mai ales în contextul deficitului excesiv. De asemenea, cheltuielile de personal sunt prognozate să crească cu doar 0,46%, fără a exista, în acest moment, clarificări despre cum poate fi atinsă această țintă; aceste aspecte evidențiază necesitatea unei perioade mai ample de consultare pentru a ne asigura că bugetul este credibil și realizabil, evitând astfel o creștere semnificativă a deficitului peste ținta asumată în a doua parte a anului”, a transmis vineri CES.
Cum mai motivează CES avizul său negativ:
„Totodată, alocările insuficiente pentru anumite domenii ridică îngrijorări majore. De exemplu, suma de 3 miliarde de lei prevăzută în bugetele ministerelor Energiei și Muncii pentru decontarea schemei de plafonare a prețurilor finale la energie electrică și gaze naturale acoperă doar jumătate din necesarul de plată către furnizori pentru 2024;
Întârzierea la plată, deja existentă de un an, a creat probleme serioase de lichiditate furnizorilor, care au fost nevoiți să contracteze împrumuturi masive pentru a prefinanța schema de sprijin. Dacă aceste probleme rămân nerezolvate, riscurile includ nu doar afectarea sustenabilității financiare a furnizorilor, ci și creșterea incertitudinii pe piața energetică, cu efecte negative directe asupra consumatorilor finali.
Atragem atenția asupra prevederii de la art. 55, prin care se alocă 2 miliarde de lei ca aport de capital pentru Societatea Carpatica Feroviar România S.A., cu scopul de a achiziționa activele viabile ale SNTFM „CFR Marfă” S.A. și secții de reparație a materialului rulant. Această măsură ridică mai multe probleme semnificative:
-evitarea obligațiilor impuse de Comisia Europeană: Conform deciziei Comisiei Europene din 2020, România trebuie să recupereze ajutorul de stat ilegal acordat SNTFM „CFR Marfă” S.A. Crearea noii societăți și preluarea activelor riscă să fie considerate o încercare de evitare a acestei obligații, ceea ce poate atrage obligația de returnare a sumelor respective și poate amplifica problema existentă.
-risc de infringement împotriva României: Neimplementarea deciziei de recuperare a ajutorului de stat expune România unei posibile proceduri de infringement și unor sancțiuni financiare considerabile.
Într-un context economic dificil, alocarea a 2 miliarde de lei către această societate ridică întrebări privind prioritățile strategice ale statului în sectorul feroviar. Aceste fonduri ar putea fi utilizate mai eficient pentru: finanțarea lucrărilor urgente de mentenanță a infrastructurii feroviare, obligație legală neglijată de stat de ani de zile; modernizarea rețelei feroviare pentru a sprijini competitivitatea transportului pe calea ferată.”
„În ceea ce privește veniturile din TVA, este inacceptabil ca Guvernul și Ministerul Finanțelor să nu își propună reducerea GAP-ului uriaș de TVA (33% din TVA colectabil, aprox. 8,5 miliarde euro) decât cu 5% în următorii 6 ani (adică la aprox. 28% din TVA colectabil), în condițiile în care GAP-ul median la nivelul UE este de 5% (cu țări precum Bulgaria, Polonia, Ungaria având GAP aprox. egal cu media UE), mai ales după ce Ministerul Finanțelor a introdus – cu costuri uriașe pentru contribuabili sisteme precum RO e-Factura, RO e-TVA, RO e-Transport, SAF-t)”, mai arată CES.
Guvernul va adopta sâmbătă proiectul bugetului de stat, într-o şedinţă specială
„Bugetul este unul nerealist, care promovează o creștere economică bazată pe consum în detrimentul investițiilor și care nu aduce măsuri semnificative de îmbunătățire a vieții contribuabililor”, conchid membrii Consiliului.
