Instanța supremă a menținut decizia pronunțată în luna iulie de Curtea de Apel București.Decizia vine după ce judecătorii i-au admis lui Puiu Popoviciu o cerere de revizuire a sentinței de condamnare.Temeiul indicat de magistrați pentru achitare este că fapta nu există.’Admite cererea de revizuire formulată de revizuentul Popoviciu Gabriel-Aurel, ale cărei efecte au fost extinse și cu privire la inculpații Alecu Ioan Niculae, Bejenaru Andrei Mihai, Diaconescu Ștefan, Șerban Ilie Cornel, Pitcovici Petru Daniel, Luican Mihai Ion Florin, Toader Gabriel Răsvan, Todiraș Ioan, Minea Lizeta, Petrulian Gheorghe. Anulează sentința penală nr.115/F/23.06.2016 pronunțată de CAB în dosarul nr. 9577/2/2012, definitivă prin decizia penală nr.266/A/02.08.2017 a ICCJ și în rejudecarea laturii penale reunite cu latura civilă ce face obiectul dosarului penal nr.46/1/2020: în temeiul art. 396 alin.5 Cpp rap. la art.16 lit.a, achită pe inculpatul Alecu Ioan Niculae, pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu în formă calificată întrucât fapta nu există. Achită pe inculpatul Popoviciu Gabriel-Aurel, pentru săvârșirea infracțiunilor de complicitate la abuz în serviciu în formă calificată și pentru săvârșirea infracțiunii de dare de mită, întrucât faptele nu există’, se arată în sentința CAB.De asemenea, ceilalți inculpați din dosar au primit decizie de achitare.Omul de afaceri Gabriel Puiu Popoviciu a primit pe 2 august 2017 o condamnare definitivă de 7 ani de închisoare în dosarul ‘Ferma Băneasa’. În același dosar, au mai fost condamnați Cornel Șerban (fostul șef DGIPI) – 2 ani și 6 luni cu executare, Ioan Nicolae Alecu (rectorul USAMV București) – 6 ani de închisoare cu executare, Petru Pitcovici (fost șef în Direcția Generală Anticorupție din MAI) – 2 ani cu suspendare, Ștefan Diaconescu – 5 ani cu executare și Andrei Mihai Bejenaru – 6 ani cu executare.Gabriel Puiu Popoviciu a plecat din România înainte de pronunțarea sentinței, fiind localizat în Marea Britanie, de unde autoritățile române au încercat fără succes să îl extrădeze.Inițial, el a fost reținut la Londra, însă a fost eliberat în schimbul unei cauțiuni de 200.000 de lire sterline.Ulterior, în 2021, Înalta Curte de Justiție a Marii Britanii a respins definitiv cererea României de extrădare a omului de afaceri, judecătorii britanici motivând că Popoviciu nu a fost judecat de un Tribunal imparțial în România și ‘a ‘suferit o negare completă” a drepturilor sale la un proces corect, așa cum sunt ele protejate prin articolul 6 al CEDO, scrie Agerpres.Potrivit DNA, în perioada 2000 – 2004, rectorul USAMV București, Ioan Niculae Alecu, beneficiind de sprijinul interesat al lui Popoviciu, în baza unui contract încheiat cu încălcarea prevederilor legale, ar fi făcut posibilă aducerea unui teren de 224 hectare, aparținând domeniului public al statului, ca aport în natură la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, societate controlată de omul de afaceri Puiu Popoviciu.’În condițiile în care terenul respectiv (ferma Băneasa) se afla în proprietatea publică a statului, conform legii, nu putea să facă obiectul vreunei tranzacții și, în plus, a fost în mod vădit subevaluat. În momentul constituirii ca aport la capitalul social al SC Băneasa Investments SA, terenul a fost evaluat la valoarea de un dolar/mp, în timp ce valoarea de piață de la acea dată era de aproximativ 150 euro/mp. Terenul se situează în partea de nord a orașului București, se învecinează cu DN1 București – Ploiești, iar pe acest teren s-au construit puncte de lucru și sediile unor importante societăți comerciale’, susțineau procurorii.Inițial, Popoviciu, în înțelegere cu rectorul, ar fi creat posibilitatea încheierii unui contract de asociere în participațiune în condiții nelegale, introducând în acest mecanism societatea SC Log Trans, devenită ulterior Băneasa Investments.Potrivit contractului, trebuiau dezvoltate activități de pomicultură, viticultură, creșterea animalelor pe terenurile fermei Băneasa.’Fără a avea acordul membrilor Biroului de Senat și al Senatului USAMV București, Ioan Alecu și Gabriel Popoviciu au stabilit procentele de participare în cadrul asocierii, respectiv 49% pentru Universitate și 51% pentru SC Log Trans. O evaluare asupra terenurilor în suprafață de 224 ha și a imobilelor aferente care urmau a fi aduse în asociere nu fusese făcută. Prin urmare, acceptarea unei cote de participare de 49% de către Universitate nu s-a făcut în condiții legale. În plus, aportul de 51%, sub formă de bani, ce revenea celeilalte părți, a fost doar formal, sumele de bani doar tranzitând conturile societății’, mai indicau procurorii.Conform acestora, pentru a pune în aplicare înțelegerea ascunsă cu omul de afaceri, rectorul i-ar fi indus în eroare pe membrii Senatului USAMV București, prezentându-le date neadevărate și impunând chiar modificarea Cartei Universității. De asemenea, ar fi susținut că se vor mări salariile cadrelor didactice, că universitatea va câștiga fonduri bănești cu ajutorul cărora se va dota unitatea de învățământ, pentru asigurarea unor condiții decente de studiu, că vor fi construite garsoniere pentru a fi închiriate de preparatori, asistenți, doctoranzi etc.
Scandalul în care e implicat fiul președintelui SUA a ajuns și în România. Hunter Biden, acuzat că a luat mită de la Puiu Popoviciu‘Inculpatul Alecu a fost de acord ca sus-menționatul contract de asociere în participațiune să fie conceput și redactat de Popoviciu și de avocații acestuia, fără să participe consilierul juridic și economistul Universității. Contractul a fost semnat la USAMV București în condiții improprii de reprezentare a universității. În 3 august 2000, încălcând hotărârea Senatului USAMV, inculpații Alecu, Popoviciu și Bejenaru au aportat dreptul de folosință asupra unui teren de 174 hectare (parte din suprafața de 224 ha a fermei Băneasa), împreună cu imobilele aferente, la capitalul social al SC Băneasa Investments SA (SC Log Trans). După aportarea dreptului de folosință, clădirile aferente fermei Băneasa au fost demolate’, se arăta în rechizitoriu.La solicitarea rectorului Alecu, Popoviciu i-ar fi promis că îl va sprijini să obțină titlul de proprietate pe terenul aferent fermei Băneasa, iar astfel, în condiții nelegale, în cursul anului 2001, la propunerea subcomisiei de aplicare a Legii 1/2000 (a fondului funciar), comisia municipiului București a eliberat titlul de proprietate pentru USAMV București.După eliberarea titlului de proprietate, Ioan Alecu, în înțelegere cu Popoviciu, ar fi aportat dreptul de proprietate asupra suprafeței de 174 ha la capitalul social al SC Băneasa și dreptul de proprietate asupra clădirilor edificate pe acest teren, deși Hotărârea Senatului USAMV interzicea acest lucru.În acest context, terenul a fost subevaluat, iar ulterior, în 2004, ar fi fost aportată și diferența până la 224 hectare la capitalul social al firmei, în condiții de subevaluare.’Practic, în urma tuturor acestor activități, Universitatea de Științe Agricole nu a avut niciun beneficiu, dimpotrivă, a pierdut suprafața de teren aferentă fermei Băneasa pe care o avea în administrare și în exploatare, inițial. Ca urmare a eliberării titlului de proprietate pe suprafața de 224 ha a fost cauzat statului un prejudiciu de 335.387.260 lei. Prejudiciul cauzat USAMV București se ridică la suma de 619.472.218 lei și se compune din valoarea terenurilor aportate prin subevaluare la capitalul social al SC Băneasa Investments SA și din scoaterea din societate a sumelor de bani care fuseseră aportate la capitalul social, lipsind societatea de capital de lucru’, mai spuneau procurorii.
Remus Truică, eliberat mai devreme. Prejudiciu de râs în dosarul „Ferma Băneasa”: 17.000 de euro
