Comitetul executiv al BNM a decis în şedinţa din 10 ianuarie să majoreze rata de bază cu 2 puncte procentuale, de la 3,60% la la 5,60%. Totodată a fost majorată rata la creditele overnight la 7,60 la sută anual, la operaţiunile repo – până la 5,85 la sută şi la depozitele overnight – la 3,60 la sută.
BNM se teme de creşterea inflaţiei ca urmare a crizei din sectorul energetic. „Decizia BNM a luat în calcul evoluţiile macroeconomice recente atât din mediul extern, cât şi intern, inclusiv perspectivele accelerării inflaţiei pe fondul sporirii tarifelor interne la gazul din reţea, energie termică şi cea electrică, ajustate în decembrie 2024 şi ianuarie 2025”, anunţă comunicatul băncii centrale.
Astfel, arată BNM, „majorarea ratei de bază este orientată spre temperarea efectelor secundare de la modificarea tarifelor reglementate asupra inflaţiei şi ancorarea aşteptărilor inflaţioniste cu scopul readucerii ratei anuale a preţurilor de consum în coridorul de variaţie de la ţinta inflaţiei într-un termen rezonabil”.
Potrivit ziare.com, inflaţia anuală în Republica Moldova a fost de 6,97 la sută în decembrie 2024, fiind cu 1,6 puncte procentuale superioară nivelului lunii precedente, şi s-a plasat peste limita superioară a ţintei de 5,0 la sută ±1,5 puncte procentuale.
„Rata anuală a inflaţiei, fără această majorare, constituie circa 6,3 la sută, fiind în proximitatea ţintei”, se arată în declaraţia reprezentanţilor BNM.
Rata de bază este un indicator important de care depinde activitatea economică. Cu cât rata de bază este mai mare, cu atât ratele la depozitele şi împrumuturile oferite de băncile comerciale sunt mai mari. Când inflaţia este mare, Banca Naţională creşte de obicei rata de bază. Acest lucru se face pentru a reduce consumul, care împinge inflaţia în sus, şi pentru a încuraja oamenii, prin rate ridicate la depozit, să cheltuiască mai puţin şi să economisească mai mult. Dezavantajul este scumpirea creditelor, inclusiv pentru afaceri, care poate afecta negativ dezvoltarea economică, deoarece companiilor le este mai greu să se dezvolte în condiţiile unor împrumuturi costisitoare.
De la 1 ianuarie 2025, Gazprom a sistat furnizarea de gaz către Transnistria, în urma expirării acordului de tranzit pe care îl avea cu Ucraina. Gazul era folosit pentru a produce energie electrică la centrala de la Cuciurgan, de unde se alimenta şi Republica Moldova. În ciuda faptului că Gazprom avea la dispoziţie rute alternative, Moscova a refuzat, invocând o pretinsă datorie a Chişinăului, care nu a fost confirmată de un audit internaţional. Ca urmare, Republica Moldova îşi satisface necesarul de energie electrică prin importuri, în special din România, în timp ce Transnistria se confruntă cu pene de curent, lipsa căldurii şi suspendarea unei bune părţi a activităţii sale economice.
Chişinăul a acuzat Moscova de rea-voinţă, afirmând că se foloseşte de gaz ca de o armă, pentru a destabiliza Moldova înaintea alegerilor parlamentare de acest an, cruciale pentru continuarea reformelor proeuropene. Kremlinul, la rândul său, învinovăţeşte Republica Moldova şi Ucraina pentru actuala criză energetică.
