Bucureștii au autorizat utilizarea de Cruiser 350 FS pentru porumb și floarea soarelui în 2025, alături de o altă serie de chimicale interzise, invocând infestări grave cu dăunători și presiuni economice. Această „sfidare” ridică întrebări cu privire la modul în care interpretează România legislația UE și ilustrează neputința Comisiei Europene de a-și aplica propriile norme.
Producția de floarea soarelui e fundația agriculturii românești, unul dintre cele mai mari sectoare de profil din Europa.
Agricultorii din sudul și sud-estul țării, unde peisajul e dominat de culturile de porumb și floarea soarelui, întâmpină riscuri apreciabile din partea gărgăriței porumbului (Tanymecus dilaticollis) și elateridelor din genul Agriotes. Acești dăunători pot distruge culturile în stadiul timpuriu, forțând o re-însămânțare costisitoare și reducând randamentul suprafețelor cultivate prin metoda monoculturii.
În absența aplicării unor substanțe precum neonicotinoidele, avertizează agricultorii, în unele dintre zonele afectate se poate pierde întreaga cultură. Ministerul agriculturii a invocat aceste riscuri în decizia lui, afirmând că semințele tratate [cu pesticide – n.trad.] vor fi folosite doar în zonele cu infestări grave și că se vor efectua controale stricte prin care riscurile de mediu vor fi reduse la minim.
Însă neonicotinoidele sunt concomitent celebre pentru nocivitatea lor pentru insectele polenizatoare, existând studii care arată că utilizarea lor nu duce numai la declinul populațiilor de albine, ci și la pierderea biodiversității în general. Acesta este și motivul pentru care UE a interzis în 2018 Cruiser 350 FS și alte neonicotinoide pentru uzul în aer liber.
Curtea de Justiție a UE a adoptat în 2023 o hotărâre menită să elimine lacunele legislative exploatate de România și alte state membre pentru a ocoli mereu aceste interdicții. Țări precum Franța și Belgia, inițial printre cele mai mari consumatoare de neonicotinoide din UE, s-au conformat rapid. Însă România a tot continuat să autorizeze utilizarea lor în regim de urgență: în 2023, în 2024 și, acum, și în 2025.
Comisia Europeană a declarat pentru Politico că nu a primit încă înștiințarea formală din partea României cu privire la cele mai noi derogări, dar purtătoarea de cuvânt a confirmat că problema e discutată în prezent de Comitetul Permanent al Plantelor, Animalelor, Hranei și Nutrețului – un organ al Comisiei care reunește reprezentanți ai ministerelor naționale pentru a oferi recomandări privind implementarea politicilor publice.
Sfârșitul albinelor
Apicultorii români sunt printre cei mai aprigi opozanți ai neonicotinoidelor și au apelat în mod repetat la instituțiile UE pentru a lua măsuri. Ei avertizează că aceste insecticide interzise, dar cu toate acestea folosite în continuare, le-au împins multor apicultori activitatea în pragul colapsului.
POLITICO: „Sfidarea României survine și pe fondul unei instabilități politice”
Reticența Bruxelles-ului de a acționa derivă în parte și din teama de a nu supăra membrii est-europeni, care opun o rezistență tot mai mare obiectivelor de sustenabilitate ale blocului. Situația reflectă și o tensiune în creștere între realitățile economice și promovarea de către UE a unor politici publice mai verzi, mai ales în regiunile mai dependente de agricultură.
Vocile critice avertizează că inacțiunea UE le semnalează statelor membre că prioritățile economice pot prevala asupra legislației de mediu.
„Acest lucru stabilește un precedent primejdios”, a declarat Martin Dermine de la PAN Europe, un ONG anti-pesticide.
Dacă Bucureștii vor scăpa nepedepsiți, a afirmat el, poate fi antrenat un efect de domino al sfidării legislației pe tot cuprinsul blocului, ceea ce ar submina credibilitatea Europei în privința propriilor angajamente de mediu.
