Conform declarațiilor sale, noua lege se va aplica pe întreg teritoriul țării, oferind opțiuni variate pentru colectarea textilelor, fie prin servicii de colectare directă de la ușa cetățenilor, fie prin puncte de colectare cu aport voluntar. Alegerea metodei de colectare va fi lăsată la discreția primarilor, ceea ce subliniază importanța implicării comunităților locale în promovarea unei economii circulare și a unui comportament responsabil față de mediu.
„Fără îndoială, legea se aplică în toată țara, atât în mediul urban, cât și în mediul rural. Mai departe, măsura în care această colectare a fracției textile se va face din poartă în poartă, sau la puncte de colectare cu aport voluntar, rămâne la latitudinea primarului.
Obligația este aceea de a modifica contractele de delegare pentru serviciul de salubrizare, astfel încât, începând cu anul acesta să avem și colectarea separată a textilelor. Am constatat, atunci când am făcut determinări de compoziție a deșeurilor care ajung pe groapa de gunoi, că o parte însemnată din volumul acelor deșeuri era alcătuită și din astfel de materii, cum ar fi textilele, haine vechi sau alte tipuri de textile. Ele trebuie tratate, și trebuie reciclate”, a spus Mircea Fechet.
Ministrul a menționat că, în prezent, Uniunea Europeană nu dispune de suficiente capacități pentru reciclarea deșeurilor textile. Fechet a subliniat că hainele uzate pot fi valorificate energetic sau pregătite pentru a fi reutilizate. De asemenea, acesta a oferit explicații cu privire la soarta magazinelor second hand.
„Nici în România, nici în restul Uniunii Europene nu există deocamdată capacități suficiente de reciclare a deșeurilor textile.Asta și pentru că acest proces este unul extrem de complicat. Compoziția fiecărui material diferă în funcție de articolul vestimentar.
O haină poate avea mai multe materiale, ceea ce dă bătăi de cap reciclatorilor. Spre deosebire de hârtie, de carton, de aluminiu sau de PET, unde lucrurile sunt mai simple. Reciclarea e una dintre metode. La fel de bine, ele pot fi valorificate energetic. O altă metodă prin care le putem gestiona este legată de reutilizarea acestor haine.
Sunt hainele second-hand cu care suntem obișnuiți. În România există foarte multe astfel de magazine. Din păcate, sunt anumite grupări care introduc în România în mod ilegal deșeuri mascate sub această titulatură de haine second hand, iar acum, odată cu intrarea în Schengen, atenția statului român va trebui să fie cu atât mai mare ca astfel de lucruri să nu se mai întâmple”, a spus Fechet, în cadrul unei intervenții tv.
„Obligația fiecărui UAT (primărie – n.red.) este aceea de a asigura puncte de colectare. Că aceste puncte vor fi unul la 10 blocuri, sau unu la 20 de blocuri, rămâne la latitudinea fiecărui primar. E puțin probabil să mai să avem o nouă fracție colectată din poartă în poartă, pentru că acest tip de colectare generează niște costuri, iar în cazul materialelor reciclabile, ideal ar fi ca acele costuri de colectare să fie acoperite din vânzarea materialului reciclabil”, a adăugat ministrul Mediului.
