„Prima întâlnire cu omologul austriac a fost interesantă, pentru că acolo am schimbat complet regulile jocului împreună şi îmi aduc aminte că ministrul Karner a fost puţin surprins în primă fază, se aştepta la un alt tip de abordare, la o abordare, hai să spunem punitivă, bazată pe reproş, se aştepta la acelaşi discurs legat de faptul că îndeplinim condiţiile şi nu suntem acceptaţi. Am deschis linii de discuţie privind interesele noastre economice, adică în perspectivă am arătat că e important să rezolvăm acest dosar şi în perspectiva economică”, a declarat ministrul de Interne, Cătălin Predoiu, la o televiziune.Oficialul român a spus că omologul său austriac a fost „surprins, într-o primă fază” şi că a aşteptat să vadă „dacă e doar vorba de un discurs de introducere protocolar”, dar că, „pe măsură ce a avansat discuţia, s-a deschis (n. red. ministrul asutriac) din ce în ce mai mult”„Am convenit câteva lucruri de care ne-am ţinut”, a explicat Predoiu.Ministrul de interne a mai spus că a existat „un moment foarte delicat în Slovenia, la Brdo”, la un forum al miniştrilor de Interne din Europa Centrală şi de Est, în care a avut o întâlnire trilaterală cu Austria şi Bulgaria.„Deja discutam ideea de air-Schengen, doar pentru frontiera aeriană, a fost un moment tensionat de discuţie între delegaţia austriacă şi delegaţia bulgară şi domnul Karner a spus, la un moment dat, că pe linia asta discuţia nu poate continua şi că ar fi bine să închidem şedinţa şi şă ne vedem de treabă şi cu asta basta. Şi atunci am intervenit şi, mă rog, am reuşit cumva să aplanăm lucrurile şi să ne reluăm discuţiile şi în final am ajuns la un rezultat. Şi apoi, imediat după, l-am abordat separat pe domnul Karner şi i-am propus să includem şi frontiera maritimă în pachet, pentru că nu i-a afectat cu absolut nimic, dar psihologic era important să intrăm cu două odată, şi nu doar cu una, să rămânem cu două în afară”, a mai explicat Predoiu la antena 3 CNN.Ministrul Cătălin Predoiu a mai spus că în primăvara anului 2024 „a prins, aşa, un zvon de cancelarii diplomatice” că „s-ar preconiza, din partea austriacă, un accept pentru primăvara anului 2025”.„M-am dus imediat la Viena, am discutat cu domnul Karner în mai multe runde peste vară şi am explicat că pentru noi este de neacceptat 2025. I-am adus toate argumentele necesare, am explicat cât de important e pentru români să închidem în acest an (n. red. 2024) dosarul şi în final am avut un acord de principiu chiar în septembrie”, a mai spus Predoiu.Ministrul a adăugat că l-a invitat la Bucureşti pe Gerhard Karner, chiar şi „cu maşina, să vadă cum e frontiera”, iar acesta, la rândul său, l-a invitat la Viena.„Am rămas prieteni. Suntem prieteni. (…) Are tot timpul să vină, de acum înainte, mi-a promis că vine, m-a invitat şi el acolo (…) O să-l invit şi cu maşina să vadă frontiera cum e. Chiar şi dânsul a spus la Consiliul JAI, acum să ne întâlnim şi noi o dată să stăm fără să mai negociem ceva şi să ciocnim un pahar liniştiţi”, a încheiat Cătălin Predoiu.
De la miezul nopţii, românii pot circula liber în ţările din Spaţiul Schengen şi pe rutele terestre, după ce, în 12 decembrie 2024, miniştrii de Interne ai UE au decis să elimine controalele la frontierele interne terestre pentru Bulgaria şi România, începând cu 1 ianuarie 2025.
Accesul în spaţiul de liberă circulaţie presupune eliminarea controlului de documente la frontieră şi implicit a cozilor de maşini la vămi.
Călătorii trebuie totuşi să aibă actele de identitate la ei, în condiţiile în care, cel puţin şase luni de acum înainte, sunt posibile controale aleatorii ale poliţiştilor de frontieră.
