Potrivit motivării judecătorilor Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, din 13 noiembrie, consultată de News.ro, la dosarul cauzei există probe că la momentul producerii evenimentelor – luna mai 2021, între Sebastian Bulbuc şi Adrian Horodincă existau „de mai mult timp relaţii consolidate de prietenie, aceştia interacţionând frecvent, atât sub aspect personal cât şi profesional”, dar şi că aceştia se cunoşteau foarte bine de mai multă vreme „personal şi profesional” şi cu suspectul L.F., frizer, care le-ar fi furnizat mecanismul ce putea fi folosit ca detonator, relaţia dintre cei trei fiind bazată pe „încredere”.
Judecătorii mai constată că existenţa şi caracteristicile relaţiilor dintre aceştia au impact şi în privinţa aprecierii asupra veridicităţii aspectelor evidenţiate de frizer în declaraţiile date de el în privinţa posibilităţii de a deţine date referitoare la implicarea şi comportamentul lui Bulbuc şi Horodincă şi înainte, şi după evenimentul din mai 2021.Înalta Curte a mai constatat că la dosar există probe din care rezultă suspiciunea rezonabilă că în 27 mai 2021, cu două zie înaintea atentatului, Bulbuc şi Horodincă au procurat de la suspectul L.F. „un mecanism care putea fi folosit ca detonator într-un dispozitiv exploziv improvizat, controlabil prin intermediul telefonului mobil”. Potrivit documentului citat, cei trei au discutat despre acest dispozitiv care putea fi acţionat de la distanţă şi despre intenţia lui L.F. de a „ puşca” fără chibrit.
ICCJ: CEI DOI SUSPECȚI S-AU AFLAT ÎN APROPIEREA MAȘINII ARUNCATE ÎN AER, ÎN NOAPTEA DE DINAINTE
Judecătorii instanţei supreme mai constată că, potrivit datelor obţinute de la producător, telefonul Alcatel 2003G are seria de acumulator identică celei de pe fragmentele de acumulator găsite la locul exploziei. probele de la dosar indică faptul că telefonul a fost vândut în 27 mai 2021 la un magazin din Arad. Magistraţii arată, în mod cert, că o maşină identică celei folosite de Horodincă s-a aflat în acea zonă şi chiar la momentul achiziţionării respectivului telefon.În privinţa plasării dispozitivului de detonare cu explozibil în maşina lui Ioan Crişan şi a prezenţei lui Bulbuc şi Horodincă în apropierea locuinţei acestuia, unde era parcat autoturismul, Înalta Curte constată că există date certe că Horodincă şi Bulbuc s-au aflat, în 28 mai 2021, înainte de miezul nopţii, în raza de acoperire a releului GSM din apropierea parcării unde se afla autoturismul lui Ioan Crişan, în care a fost plasat dispozitivul exploziv. La dosar există probe că Bulbuc şi Horodincă au vorbit la telefon între ei, în noaptea respectivă, înainte şi după miezul nopţii, prin convorbiri telefonice foarte scurte, fiind localitaţi în raza celulei GSM.În documentul consultat de News.ro,judecătorii Înaltei Curţi consideră „evidentă suspiciunea rezonabilă că cei doi inculpaţi au plasat dispozitivul de detonare cu explozibil în autoturismul victimei” (n. red. Ioan Crişan).Referitor la încărcătura explozivă, instanţa supremă menţionează, în acelaşi document, că rapoartele de analiză ale unor instituţii de profil „conduc în mod unitar la concluzia că, cel mai probabil, „explozibilul utilizat în automobilul victimei este de putere scăzută, posibil făcut artizanal, pe bază de amestec pirotehnic „.
ÎCCJ: FIICA OMULUI DE AFACERI A FĂCUT RETRAGERI SEMNIFICATIVE DE BANI DUPĂ DECESUL ACESTUIA
Judecătorii instanţei supreme au ţinut cont, în luarea deciziei de arestare preventivă a celor trei, şi de faptul că există probe potrivit cărora „interesele materiale” ale lui Bulbuc şi Horodincă „s-au realizat” în sensul că situaţia lor financiară s-a „îmbunătăţit semnificativ, cu mult peste posibilităţi, raportat la locurile de muncă, activităţile desfăşurate şi de obţinere a unor sume de bani din alte surse”.
Instanţa supremă mai reţine faptul că mărturiile suspectului L.F.A. în privinţa achiziţionării unor proprietăţi/case sau refacerii/ modernizării unei locuinţe sunt „veridice” şi probate cu diverse acte, bonuri de casă, chitanţe etc.Totodată, Înalta Curte are în vedere „retragerile semnificative de numerar” făcute de fiica lui Crişan ulterior decesului tatălui său, dar şi „explicaţiile necredibile sau nereale cu privire la modul în care a cheltuit acele sume de bani”, ceea ce „creează suspiciunea rezonabilă că o parte din sumele de bani retrase au fost date celor doi inculpaţi”.În ceea ce priveşte motivul care ar fi determinat-o pe Laura Bîlcea să-şi ucidă tatăl, pe Ioan Crişan, Înalta Curte notează că „probatoriul relevă tensiunile şi nemulţumirile reciproce grave dintre tată şi fiică, pe toate planurile, atât personale, cât şi profesionale şi de afaceri”, precum şi „dorinţa extremă” a Laurei Crişan de a-şi „gestiona singură viaţa personală, profesională şi de afaceri”, fără „constrângerile şi direcţiile impuse de tatăl său şi de a dispune de toate resursele care aparţineau acestuia”.
