Administrația viitorului președinte american Donald Trump ar putea adopta o abordare similară cu „varianta baltică” în cazul teritoriilor ucrainene aflate sub ocupație rusă. Potrivit politologului american Adrian Karatnițchi, citat de „Ukrinform”, această soluție ar putea deveni un punct de referință pentru modul în care administrația Trump va gestiona conflictul cu Rusia.
Karatnițchi susține că Trump ar putea opta pentru o încetare a focului și încheierea războiului, având în vedere un „divorț de facto” între părți, fără a recunoaște oficial anexarea regiunilor ucrainene de către Rusia. O astfel de abordare ar aduce aminte de politica SUA față de statele baltice în perioada ocupației sovietice (1940-1991), când Washingtonul a refuzat sistematic să accepte aceste teritorii ca parte a Uniunii Sovietice.
„Administrația Trump ar putea cere menținerea sancțiunilor împotriva Rusiei, dar, în paralel, ar amâna aderarea Ucrainei la NATO pentru o perioadă considerabilă, posibil chiar de 20 de ani”, a explicat Karatnițchi.
Una dintre posibilele cauze pentru această politică precaută ar fi nevoia de a evita o escaladare a tensiunilor internaționale și de a păstra, în același timp, stabilitatea relațiilor cu aliații europeni. Potrivit expertului american, Trump ar putea refuza să îndeplinească cerințele lui Putin, inclusiv „demilitarizarea Ucrainei”, care ar fi inacceptabilă atât din punct de vedere politic, cât și din perspectiva sprijinului pe care îl are în rândul susținătorilor săi.
De asemenea, Karatnițchi atrage atenția că echipa lui Trump ar putea subestima importanța unei soluții care să țină cont de voința poporului ucrainean. În orice negociere, consideră expertul, este esențial ca înțelegerile să fie acceptabile pentru cetățenii Ucrainei, nu doar pentru marile puteri. O altă cale prin care Trump ar putea exercita presiuni asupra Moscovei este utilizarea resurselor financiare rusești din Europa, care ar putea fi direcționate către achiziționarea de armament american pentru Ucraina.
În ciuda discuțiilor privind o posibilă capitulare a Ucrainei, Karatnițchi este de părere că Trump nu va adopta o astfel de opțiune. „Capitularea ar pune în pericol stabilitatea Europei și ar crea un precedent periculos în schimbarea frontierelor prin forță”, a declarat politologul, explicând că orice cedare în fața Rusiei ar atrage, inevitabil, o reacție fermă din partea statelor europene.
Mai mult, se estimează că Trump va încerca să evite un conflict deschis cu aliații europeni, având în vedere că Statele Unite au nevoie de susținerea lor în fața provocărilor globale venite din partea Chinei și altor regimuri autoritare. Astfel, se pare că Washingtonul va căuta să balanseze sprijinul pentru Ucraina cu necesitatea de a menține unitatea în fața unor amenințări externe tot mai mari.
