Veniturile disponibile ale românilor sunt la mai puțin de jumătate decât media europeană, iar diferențele devin mai accentuate la nivelul județelor României.
Pentru a măsura sănătatea unei economii și nivelul de trai al populației, economiștii folosesc diferiți indicatori după care se ghidează și politicile publice. Printre aceștia se strecoară uneori și produsul intern brut per cap de locuitor. Pentru că PIB este un indicator calculat la fel în diferite țări, iar populația este știută, această măsurătoare ajunge, după echivalarea puterii de cumpărare, să fie folosită pentru a compara prosperitatea între diferite state. În linii mari, este un mod de a vedea ce valoare de producție este atribuibilă fiecărei persoane.
În 2023, România se situa pe locul 21 din 27 în clasamentul UE al PIB per cap de locuitor, ajustat la puterea de cumpărare conform Eurostat. Țara noastră este la 78% din media europeană, care ajunge să fie ridicată pe baza performanțelor din Luxemburg și Irlanda, două state cu regimuri de paradis fiscal. Taxele laxe trag în sus cifrele producției naționale, care se reflectă în PIB per cap de locuitor.
După această unitate de măsură, România se situează deasupra Ungariei, a Croației, a Slovaciei, a Letoniei, a Greciei și a Bulgariei. Totuși, aceste măsurători nu descriu cât de bine trăiesc oamenii; pentru un astfel de clasament, un indicator mai apropiat de realitate este cel al veniturilor pe cap de locuitor. În clasamentul celor 42 de țări europene analizate, România este pe locul 32. În realitate, sub Ungaria, Polonia sau Cehia, conform metodologiei de calcul. Cel mai jos în top este Ucraina.
În Capitală, puterea de cumpărare este foarte aproape de media europeană, iar distanța este considerabilă față de Cluj, al doilea județ ca putere a veniturilor. Clujenii au un venit disponibil de 1,6 ori mai mare decât media națională, dar acesta se situează doar la puțin peste trei sferturi față de nivelul european. Pe locul al treilea sunt timișorenii, unde venitul disponibil este la 75% din puterea de cumpărare europeană.
Și județul Ilfov se menține aproape de Banat: în medie, un european își permite cu 26% mai mult decât un ilfovean. Diferențele se accentuează mai repede de aici în jos. În Sibiu și Brașov, deși potențialul de cheltuire este mai mare simțitor decât media națională, acesta se situează la 63% și, respectiv, 60% din media europeană. Clasamentul este completat de Prahova, Arad, Constanța și Alba, care se învârt în jurul a 50% din puterea europeană de cumpărare. Cea mai mică puterea a veniturilor este în Vaslui, care se situează sub jumătate din media națională. Bucureștenii își permit de 4,3 ori mai multe cheltuieli și economii decât vasluienii.
