Reclădirea mândriei locale și naționale prin grija față de patrimoniu
Fiecare monument restaurat, fiecare obicei păstrat și fiecare proiect cultural care aduce istoria și tradițiile în fața publicului contribuie la cunoașterea și întărirea identității noastre. Este ideea, națională și europeană deopotrivă, care stă la baza celui mai ambițios program din ultimii 35 de ani ce vizează patrimoniul istoric și cultural românesc, program implementat de actuala echipă de la Cultură, condusă de Raluca Turcan.Clădiri emblematice, adevărate temple ale culturii și istoriei naționale sunt reabilitate sau deja angrenate în ample proces de renovare și restaurare: Biblioteca Franceză Omnia din Craiova – reabilitatată înainte de termen, Vila Florica de la Ștefănești – Argeș, Muzeul Național de Istorie a României, Ateneul Român, Castelele Peleș și Pelișor, Casa Vîrnav Liteanu din județul Suceava, Biblioteca Batthyaneum din Alba Iulia.
Biblioteca Omnia din Craiova, reabilitată înainte de termen
„Așezămintele ‘Ion I. C. Brătianu’ din București înseamnă o investiție de care suntem amândoi foarte atașați”, îi mărturisea recent Raluca Turcan lui Nicușor Dan, primarul general al Capitalei.Ministerul Culturii a inițiat un program extins de investiții pentru restaurarea Teatrului Național și a Operei Naționale Române din Cluj-Napoca, a Teatrului Național din Craiova, a Operei Naționale Române din București. În plus, Raluca Turcan și echipa ei de la Cultură au demarat, în premieră, un program național pentru restaurarea caselor memoriale dedicate unor mari personalități, la care se adaugă biserici de patrimoniu și vechi case țărănești. În județul Sibiu, Ministerul Culturii în colaborare cu administrațiile locale a refăcut 32 de case tradiționale.
„Dacă nu noi, liberalii, atunci cine ar putea reclădi mai bine mândria locală și națională prin grija față de patrimoniul cultural național?”, spune ministrul liberal al Culturii.
Mari simboluri ale României obțin recunoaștere mondială
Când nimeni nu mai credea că este posibil, după ani de întârzieri și tergiversări, Raluca Turcan și echipa ei au reușit includerea pe Lista Patrimoniului Mondial UNESCO a „Ansamblului monumental creat de Constantin Brâncuși la Târgu Jiu” și a „Frontierelor Imperiului Roman – Dacia”. „Aceasta este poate cea mai bună veste pentru patrimoniul cultural românesc din acest an și cea mai frumoasă realizare a Ministerului Culturii și a Institutului Național al Patrimoniului”, a punctat ministrul Culturii într-un discurs rostit la Ateneu, la o festivitate prilejuită de găzduirea la București a Summitului European al Patrimoniului.
Raluca Turcan pe scena Galei de premiere a Summitului European al Patrimoniului, organizat penru prima dată în România – septembrie 2024. Resturarea bisericii din Alma Vii cu fonduri de la Ministerul Culturii a premit două premii europene.
Recunoașterea internațională este, de altfel, un obiectiv urmărit constant. Castelele Peleș și Pelișor din Sinaia, monumente emblematice pentru istoria și arhitectura regalității românești, sunt și ele incluse pe Lista Patrimoniului UNESCO. Ministerul Culturii întreprinde demersuri pentru înscrierea în patrimoniul universal UNESCO a fostelor închisori comuniste – Fortul 13 Jilava, Pitești, Râmnicu Sărat și Sighet – atât pentru a păstra vie istoria recentă, cu memoria victimelor comunismului, cât și pentru a o face mai cunoscută pe plan mondial.
Industria cinematografică a fost salvată și relansată
După ani de blocaje, industria cinematografică a fost relansată în mandatul Ralucăi Turcan, cu un program masiv de investiții de peste 370 de milioane de euro. „Este un pas major pentru revitalizarea industriei de film”, spune cunoscutul cineast și regizor Tudor Giurgiu. Cineaștii români vor primi un sprijin real. România devine o destinație preferată pentru producătorii internaționali de film.
Alături de Tudor Giurgiu, regizor și Director TIFF
De altfel, lucrurile s-au mișcat rapid. În luna iulie, a fost demarată sesiunea de proiecte 2024 și cu deja 12 proiecte depuse, pentru care a fost alocat ajutorul de stat în valoare de aproximativ 40 de milioane de lei.„Doar noi, liberalii, am reușit să relansăm acest sector care a fost pus pe butuci în guvernările precedente. Efectul de multiplicare în economie al investițiilor cinematografice este de 1 la 8, iar începând cu acest an România intră în rândul țărilor europene atractive pentru investițiile în cinematografie. Câștigurile de imagine ale României sunt inestimabile!”, conchide Raluca Turcan.
„Cultura nu este un lux, este oxigenul societății noastre”
Cultura de calitate poate atrage milioane de spectatori, nu rămâne cantonată într-un turn de fildeș. Dovada este că trei mari evenimente de prestigiu – Festivalul George Enescu, Festivalul Internațional de Teatru de la Sibiu și TIFF de la Cluj-Napoca – au avut în această perioadă cele mai de succes ediții, cu peste 1 milion de spectatori. Una dintre condiții este sprijinul financiar și, când este cazul, și cel pentru realizarea dimensiunii internaționale a unor asemenea evenimente, acordate din plin de Ministerul Culturii sub conducerea Ralucăi Turcan, care pledează pentru accesul cât mai larg la marea cultură. „Cultura nu este un lux. Cultura este oxigenul societății noastre. Am luptat pentru o cultură vie, care să ne reprezinte și să ne bucure!”
Celebrul actor John Malkovich pe scena FITS 2024, finanțat de Ministerul Culturii
Ministerul Culturii a încurajat și susținut evenimente culturale de calitate până în cele mai defavorizate zone din țară și a avut ca obiectiv accesul la cultură echilibrat în toate regiunile țării, mai ales în zone marginalizate. În această perioadă a fost realizată cea mai amplă achiziție de carte din ultimii 10 ani pentru bibliotecile din România.De altfel, Raluca Turcan a promovat cu consecvență și claritate o concepție liberală a politicilor culturale, care a făcut diferența în bine față de celelalte guvernări: „Noi, ca liberali, considerăm cultura un factor important de coeziune socială și națională, dar și un motor de creștere economică al comunităților locale. Cultura de calitate atrage zeci de mii de turiști, atrage tineri în acțiuni de voluntariat. Odată cu turiștii, autoritățile sunt provocate să dezvolte infrastructura, serviciile. Cu infrastructura de calitate vin investitorii și creează locuri de muncă. Aceasta este concepția integrată, modernă, europeană, a valorizării patrimoniului cultural și a performanței artistice din România.”
