La mijlocul lui 1998, Ministerul Lucrărilor Publice și Amenajării Teritoriului anunța că următorul an avea să înceapă cu operaționalizarea Agenției Naționale pentru Locuințe. Noua structură urma să acorde prioritate familiilor tinere în obținerea unui apartament. Solicitanții urmau să primească locuințe cu prețuri mici, rate la credite sub media pieței, terenuri pentru construire, scutiri de taxe și scutiri de impozite.
Alături de necunoscuta Elena Lasconi, se regăsesc pe listă ofițeri ai serviciilor secrete, politicieni, magistrați sau infractori. Aparent, programul nu era pentru toți tinerii care sufereau din cauza lipsei de locuințe. Oamenii sistemului au depus cerere pentru locuință deși unii aveau unde să stea după cum urma să aflăm din declarațiile ulterioare de avere, după cum scriu jurnaliștii de la Lumea Politică.
Unul dintre numele sonore care a primit casă de la stat este Iulian Fota. Atunci, politicianul era șeful secției militare a misiunii României la NATO. Anterior fusese consilier al ministrului Apărării Naționale, o funcție ciudată pentru fostul inginer de la Trustul de Construcții Carpați. Iulian Fota a devenit cunoscut publicului larg după ce a fost consilier prezidențial pentru securitate națională în vremea lui Traian Băsescu.
O altă persoană care a ajuns în poziții importante, după ce a cerut o casă ANL, este Renate Weber. La momentul depunerii cererii pentru casă de la stat, ea era președinte al Fundației pentru o Societate Deschisă. Devine apoi consilier prezidențial pentru Traina Băsescu, europarlamentar pentru Partidul Național Liberal și ocupă în prezent funcția de Avocat al Poporului. În anul în care a depus cerere pentru casă de la stat, avocata deținea deja o proprietate în Brașov.
Alt nume greu care a cerut casă odată cu Elena Lasconi este colonelul Marian Hăpău. Acesta avea 37 de ani la momentul depunerii cererii. El era ofițer de contraspionaj militar în 1999 și urma să fie avansat la gradul de general peste un deceniu și să preia șefia structurii de contrainformații a Armatei în anul 2009.
Pe lista de oameni ai sistemului care se înghesuiau alături de Elena Lasconi să cumpere casă de la stat cu dobândă preferențială se regăsește și judecătoarea Ana Hermina Iancu. Ea a făcut parte din completul de trei judecatori care a analizat dosarul Zambaccian.
Bogdan Chirițoiu, actualul șef al Consiliului Concurenței se regăsește și el pe lista de tineri care au solicitat casă de la ANL în același timp cu Elena Lasconi. El a depus cererea înainte să primească primul loc de muncă în postura de consilier al Ministrului Justiției. În anul în care depunea cererea la ANL, Chirițoiu devenea și proprietarul unei case din București.
