Rezoluția a primit 124 de voturi „pentru”, în timp ce 43 de state s-au abținut, iar Israelul, Statele Unite ale Americii și alte 12 țări au votat împotrivă.
Această acțiune izolează Israelul cu câteva zile înainte ca liderii mondiali să se deplaseze la New York pentru reuniunea anuală a ONU. Premierul israelian Benjamin Netanyahu urmează să se adreseze celor 193 de membri ai Adunării Generale pe 26 septembrie, în aceeași zi cu președintele palestinian Mahmoud Abbas.
Rezoluția salută avizul consultativ emis în iulie de Curtea Internațională de Justiție (CIJ), care a stabilit că ocupația israeliană a teritoriilor palestiniene și a coloniilor este ilegală și ar trebui retrasă.
Avizul consultativ – emis de cea mai înaltă instanță a Organizației Națiunilor Unite, cunoscută și sub numele de Curtea Mondială – a afirmat că acest lucru ar trebui făcut „cât mai rapid posibil”, deși rezoluția Adunării Generale impune un termen de 12 luni.
Rezoluția Adunării Generale solicită, de asemenea, statelor „să ia măsuri pentru a înceta importul oricăror produse originare din coloniile israeliene, precum și furnizarea sau transferul de arme, muniții și echipamente conexe către Israel (…) în cazul în care există motive întemeiate de a suspecta că acestea ar putea fi utilizate în Teritoriul Palestinian Ocupat”.
Rezoluția este prima prezentată în mod oficial de Autoritatea Palestiniană de când aceasta a obținut drepturi și privilegii suplimentare în această lună, inclusiv un loc în sala de ședințe printre membrii ONU și dreptul de a propune proiecte de rezoluție.
Ambasadoarea SUA la ONU, Linda Thomas-Greenfield, a îndemnat miercuri țările să voteze „împotrivă”. Washingtonul – furnizor de arme și aliat al Israelului – se opune de mult timp măsurilor unilaterale care subminează perspectiva unei soluții de pace în Orientul Mijlociu cu două state.
Avizul consultativ al CIJ nu este obligatoriu, dar are greutate în temeiul dreptului internațional și poate slăbi sprijinul pentru Israel. Nici rezoluția Adunării Generale nu este obligatorie, dar are greutate politică. Nu există drept de veto în cadrul Adunării.
„Fiecare țară are un vot, iar lumea ne urmărește”, a declarat marți ambasadorul palestinian la ONU, Riyad Mansour, în cadrul Adunării Generale. „Vă rog să stați de partea dreaptă a istoriei. Cu dreptul internațional. Cu libertatea. Cu pacea”, a adăugat diplomatul.
Ambasadorul Israelului la ONU, Danny Danon, a criticat marți Adunarea Generală pentru că nu a condamnat asaltul din 7 octombrie al militanților grupării palestiniene Hamas asupra Israelului, care a declanșat ulterior atacul Israelului asupra Fâșiei Gaza.
El a respins textul palestinian, afirmând: „Să spunem lucrurilor pe nume: această rezoluție este terorism diplomatic, folosind instrumentele diplomației nu pentru a construi poduri, ci pentru a le distruge”.
Israelul a cucerit Cisiordania, Fâșia Gaza și Ierusalimul de Est – zone din Palestina istorică pe care palestinienii le doresc pentru a forma un stat – în războiul din Orientul Mijlociu din 1967. De atunci, Israelul a construit colonii în Cisiordania și le-a extins constant.
Războiul din Fâșia Gaza a început pe 7 octombrie 2023, când militanții înarmați ai Hamas au luat cu asalt mai multe comunități israeliene, ucigând aproximativ 1.200 de persoane și răpind aproximativ 250 de oameni, potrivit unui bilanț israelian.
De atunci, armata israeliană a transformat în moloz o mare parte din enclava palestiniană, alungându-i aproape pe toți cei 2,3 milioane de locuitori din casele lor, provocând foamete și boli mortale și ucigând peste 41.000 de persoane, conform autorităților sanitare palestiniene.
Pe 27 octombrie anul trecut, Adunarea Generală a cerut un armistițiu umanitar imediat în Gaza, cu 120 de voturi „pentru”. Apoi, în decembrie, 153 de țări au votat pentru a cere o încetare imediată a focului, pe considerente umanitare.
