Curtea de Conturi a arătat, în mai multe rapoarte că o astfel de tragedie s-ar putea produce în orice moment, în mai multe locuri din țară. Inspectorii au semnalat că nu se fac verificările necesare, iar Administrația Națională Apele Române nu are suficienți specialiști.
Legislația în vigoare prevede că un expert tehnic sau specialist verificator de proiecte trebuie să fie atestat de Ministerul Lucrărilor Publice, care este avizat de către ministerul Mediului. Specialiștii care merg în teren pot să ceară administratorilor care se ocupă de aceste baraje să le consolideze în regim de urgență pentru a evita aceste catastrofe.
În scopul protecţiei populaţiei, a proprietăţii şi a mediului Ministerul Apelor şi Protecţiei Mediului poate majora categoria de importanţă a unui baraj faţă de cea declarată de deţinător şi îl poate declara cu risc sporit. „Lista cuprinzând barajele cu risc sporit şi cele cu categorie de importanţă majoră se aprobă prin ordin al conducătorului acestei autorităţi.
Apele Române ar trebui să verifice permanent starea fiecărui baraj și să ia măsuri pentru prevenirea dezastrelor. La nivelul bazinelor hidrografice ar fi trebuit să existe un plan de combatere a viiturilor, iar revărsarea apelor să fie făcută controlat. Legislația în vigoare prevede că Apele Române este autoritatea competentă care avizează funcționarea acestor baraje și este direct răspunzătoare pentru ruperea lor.
Specialiștii arată că în cazul celor două baraje care s-au rupt, nu s-au respectat prevederile din legislație și din regulamente. Chiar cu un an înaintea producerii dezastrului de la Galați, pe 13 septembrie 2023, Curtea de Conturi a publicat un Audit al performanței în care anunța că „Managementul riscului la inundații se confruntă cu lipsa personalului specializat”.
„Potrivit datelor analizate de auditorii publici externi, sistemul de protecție împotriva inundațiilor nu este complet funcțional din cauza insuficienței resurselor financiare, umane și materiale alocate. Această situație a condus în timp la o întreținere necorespunzătoare a infrastructurii pentru protecția împotriva inundațiilor, precum și la nefinalizarea unor obiective de investiții începute în urmă chiar și cu 30 de ani”, specifică raportul.
Administrația Națională Apele Române a fost implicată în mai multe scandaluri publice privind angajarea unor oameni politici, fără experiență în domeniu. În 2021, o chelneriță a fost angajată la ABA Prut-Bârlad, chiar într-o zonă lovită de inundații acum, după ce a fost susținută politic. Specialiștii din domeniu atrăgeau atenția că acești oameni vor duce la dezastre uriașe pentru că nu cunosc acest domeniu. De asemenea, doi foști directori de de la apele române au foști trimiși în judecată de DNA pentru că au încasat salarii pe care nu le meritau. Procurorii au arătat că specialiștii în domeniu au fost înlocuiți de oameni politici, fără nicio pregătire.
Gabi Musteață, inginerul care s-a opus angajărilor politice și a avut curajul să vorbească despre acest flagel, a plecat și el din instituție după ce postul i-a fost desființat.
Situația barajelor din țară este una dezastruoasă: din totalul de 2.013 care existau în România, mai puțin de jumătate, adică doar 983, aveau autorizație de funcționare în condiții de siguranță; 221 aveau autorizația expirată, iar 809 dintre ele nu au fost autorizate vreodată, se arată în raportul din 2021.
Raportul Curții de Conturi arăta o situație și mai gravă: dezastru în sistemele de apărare împotriva inundațiilor, tehnologie veche și de peste 100 de ani și 121 de baraje lăsate în paragină. Inspectorii avertizează că în cazul digurilor de apărare împotriva inundațiilor nu există nicio autorizație de funcționare în condiții de siguranță, una dintre cauze fiind lipsa atestării experților care să evalueze starea acestora.
Curtea de Conturi a făcut un bilanț al inundațiilor din perioada 2014-2021: 17 oameni morți, peste 8.700 de persoane evacuate, mai mult de 36.000 de case și anexe gospodărești inundate și 1.500 de obiective culturale afectate. Pagubele materiale s-au ridicat la 8,847 miliarde de lei, iar sumele totale acordate de Guvern din fondul de intervenție sau din fondul de rezervă au depășit 3 miliarde de lei. La acestea se adaugă pagube de peste 108 milioane de lei produse de inundaţii în 2023.
Până acum, bilanțul provizoriu al autorităților arată că cinci persoane au murit, 28 de localităţi lovite de urgie în 7 judeţe. De asemenea, au fost afectate peste 5.400 de gospodării și peste 15.000 de persoane.
