Sărbătoarea, care are loc la o zi după Nașterea Maicii Domnului, este dedicată părinților ei, Ioachim și Ana, care au avut un rol esențial în istoria mântuirii.
Despre importanța acestei zile și despre povestea părinților Fecioarei Maria oferă mai multe detalii preotul paroh al Mănăstirii Cașin, Gabriel Cazacu.
„Începutul anului bisericesc coincide cu două mari sărbători – prima, cea mai mare sărbătoare a toamnei, este Nașterea Maicii Domnului, care este celebrată de toate bisericile creștine, nu doar de ortodocși, pe 8 septembrie. A doua zi, părinții ei preaiubiți, Ioachim și Ana, sunt sărbătoriți cu mare cinste. Au o poveste specială – erau la o vârstă înaintată, plini de Duhul Sfânt, și toată viața lor și-au dorit copii.
La aniversarea celor 50 de ani de împreună-viețuire, s-au dus la templu pentru a oferi o jertfă, conform tradiției iudaice. Însă marele preot le-a refuzat ofranda, care consta dintr-o turturică, un miel și un vițel, așa era rânduiala la vremea aceea., spunând că nu sunt binecuvântați cu dar de prunci, ca atare darul lor nu este bine-primit”, a spus părintele, pentru adevarul.ro.
Întristați peste măsură s-au întors acasă. „Ioachim i-a spus Anei că el merge în munte să se roage. Și au convenit să se roage împreună, ea acasă și el la munte. În timp ce rugăciunea lor se înălța către bunul Dumnezeu, a fost ascultată și împlinită într-un mod miraculos. Și Bunul Dumnezeu l-a trimis pe Arhanghelul Gavriil, arhanghelul veștilor bune, care le-a spus că rugăciunea lor a aflat har înaintea lui Dumnezeu și că Ana va lua în pântece și va naște o fecioară care se va dovedi «vas ales al Duhului Sfânt». Iar de aici știm cu toții povestea aceasta foarte frumoasă…”, a mai menționat preotul Gabriel Cazacu.
Referitor la numele Ana, părintele Gabriel Cazacu a mai menționat că, în limba ebraică, acesta înseamnă „a binevoi” sau „a avea milă”, dar poate fi tradus și ca „milostivire”.
„Ana este al treilea cel mai popular nume din lume, după Maria și Elena”, a mai precizat preotul. Sfânta prorociță Ana este protectoarea celor mici și a femeilor însărcinate, fiind cunoscută îndeobște ca «ocrotitoarea copiilor».
Tradiții și obiceiuri de Sfinții părinți Ioachim și Ana
În această zi, multe femei se roagă la Sfânta Ana pentru binecuvântarea familiei, protecția copiilor și pentru sănătate și liniște. Așa cum amintea preotul paroh al Mănăstirii Cașin, Sfânta Ana este invocată și de femeile care nu pot avea copii, fiind considerată protectoarea celor care își doresc prunci.
În unele regiuni ale țării, există tradiția ca oamenii să își lase grijile și necazurile la biserică în ziua de 9 septembrie, în speranța că astfel vor avea parte de un an mai ușor.
Sfântul Ioachim este, de asemenea, văzut ca un protector al celor care trec prin dificultăți financiare sau suferă de boli, fiind considerat mijlocitor între oameni și Dumnezeu pentru binecuvântarea vieții.
Superstiții de 9 septembrie
În anumite zone din România, există superstiția că nu este bine să se lucreze în gospodărie pe 9 septembrie, în special la cusut sau spălat. Se crede că orice muncă fizică în această zi poate aduce ghinion sau boli asupra familiei.
Se spune și că în ziua Sfinților Ioachim și Ana este recomandat să te rogi pentru protecția familiei, pentru a te feri de relele din casă și de certuri.
O altă superstiție susține că părinții care se roagă la Sfânta Ana pentru copiii lor, în această zi, vor avea parte de copii sănătoși și protejați de boli.
