Potrivit unui prim draft de ordonanță, vorbim, spre exemplu, despre plafonarea cheltuielilor cu bunurile și serviciile din instituțiile centrale, despre interdicție de a organiza festivaluri și concerte din bani publici, cu excepția celor pentru sărbătorile legale, plafonarea salariilor din companiile de stat neprofitabile sau tăierea sporurilor pentru bugetarii care lucrează cu fonduri europene. Sunt câteva dintre măsurile prin care executivul speră să reducă cheltuielile la bugetul de stat.
Pentru că vorbim despre măsuri similare cu cele adoptate anul trecut și, la fel ca anul trecut, statul deja se pregătește și face, practic, provizii înainte de aceste măsuri așa numite de austeritate.
Spre exemplu, a cheltuit 1,2 miliarde de lei pentru a cumpăra laptopuri și tablete pentru 2400 de instituții de stat. Practic, deși pe hârtie există aceste măsuri care ar trebui să aducă economii la bugetul de stat, în realitate, cel mai probabil, nu vor fi suficient de consistente aceste economii încât să acopere gaura de la buget. De partea cealaltă, după discuțiile cu premierul Macel Ciolacu, reprezentanții Mediului de Afacere au confirmat faptul că cel mai probabil ar urma să scadă plafonul de impozitare la IMM-uri, iar asta înseamnă ca mai multe mici companii să plătească impozite mai mari către stat.
De asemenea, chiar premierul a confirmat că ar fi de acord ca în unele regiuni să crească taxa pe proprietate, iar economiștii se așteaptă inclusiv la creșteri de TVA sau impozitare progresivă începând de anul viitor. Vedem deci că, deși se începe cu aceste măsuri de reducere a cheltuierilor, se pregătesc în paralel și noi taxe sau creșteri de taxe din care să se aducă mai mulți bani la buget.
ÎMPRUMUTURI-ȘOC! Fiecare român e dator cu 45.000 lei. România nu reușește să-și acopere cheltuielile
