Sfântul Tit s-a născut într-o familie nobiliară, în Creta. Era rudă a guvernatorului insulei şi în această calitate a fost trimis la Ierusalim pentru a da mărturie despre faptele care uimeau lumea.”În acea vreme s-a auzit în insula Creta, unde trăia Tit, că Hristos Dumnezeu S-a arătat în trup printre oamenii din Ierusalim. El face multe minuni şi fapte negrăite; căci slava despre Dânsul străbătuse prin toate marginile pământului. Deci, antipatul Cretei, care era unchi după mamă lui Tit, sfătuindu-se cu cei mai de frunte bărbaţi, a trimis la Ierusalim pe nepotul său, pe acest bine înţelegător şi iubitor de înţelepciune, Tit, ca pe unul care era destul a auzi şi a înţelege cele grăite de gura lui Iisus Hristos şi a vorbi cu dânsul şi tot ceea ce va afla de la Hristos, va putea cu de-amănuntul să le spună lor”. („Vieţile Sfinţilor”)Tit, mergând la Ierusalim şi văzând pe Stăpânul Hristos, I s-a închinat Lui, apoi I-a urmat Lui şi ucenicilor Lui amestecându-se cu ceilalţi din popor, ce umblau după Hristos. El singur a fost martor al minunilor pe care Hristos le făcea. A văzut şi mântuitoarele Patimi şi s-a încredinţat despre Învierea Lui. Iar după Înălţarea Domnului, Sfântul Duh pogorându-se peste Apostoli în limbi de foc şi grăind lor în limbi străine, Tit, robul Lui, i-a auzit vorbind în limba lui şi se mira (…). („Vieţile Sfinţilor”)Despre toate acestea Tit a fost vestitor în patria sa, Creta.Sfântul Apostol Tit era însă străin şi chiar dacă crezuse în Hristos de la început, încă nu se botezase. A fost botezat de Sfântul Apostol Pavel: „Mai întâi a fost botezat Cornelie sutaşul; apoi după dânsul şi ceilalţi elini. Atunci şi Tit, fiind din neamul celor netăiaţi împrejur, a luat botezul de la Sfântul Apostol Pavel, care mai înainte s-a numit Saul”. („Vieţile Sfinţilor”)După botez, Sfântul Apostol Tit l-a însoţit pe Sfântul Apostol Pavel în călătoriile sale propovăduind pretutindeni cuvântul lui Dumnezeu. Au ajuns şi în Creta, unde domnea Rustil, cumnatul lui Tit după soră, şi au ajutat la ridicarea bisericii lui Hristos. Din Creta s-au dus în Asia şi de acolo la Roma, unde au rămas până la moartea Sfântului Apostol Pavel.Sfântul Apostol Tit s-a întors în Creta, unde a avut sfârşitul, la o vârstă înaintată: „La sfârşitul său a văzut pe sfinţii îngeri venind să-i ia sufletul. Lui i se luminase faţa ca soarele, căci întreaga sa viaţă fusese lumina lumii”.
