De ce vara
In sezonul estival, din cauza zilelor toride, astfel de microorganisme se inmultesc foarte repede in alimentele perisabile, iar consumul acestor alimente tinute in conditii incorecte de depozitare genereaza tabloul clinic de toxiinfectie alimentara. In cazul expunerii la bacterii in produsele alimentare sau apa, anumite specii pot elibera toxine care impacteaza motilitatea si inflamatia la nivelul tractului intestinal, generand simptome uneori severe, debilitante.
Care sunt microorganismele responsabile de toxiinfecțieBacterii: Salmonella, Shigella, Campylobacter, Escherichia coli producatoare de toxina Shiga, Vibrio cholerae, Yersinia, Listeria, ClostridiumVirusuri: norovirus, rotavirusParaziti: Giardia, cryptosporidium etc.Fungi: Candida, Aspegillum. In cazuri rare, toxiinfectia poate fi generata de pesticidele folosite in agricultura
Cel mai mare risc este asociat alimentelor perisabile precum lactate, carne, conserve si alimente sau bauturi ce trebuie in mod normal refrigerate.
Mecanismul de acțiune
Cantitatea de virus necesara dezvoltarii simptomelor este variabila cu agentul microbian, astfel incat pentru Shigella sau E.coli chiar si 10 bacterii pot cauza infectia, in timp ce pentru Vibrilo cholerae este necesara o replicare de sute de mii sau milioane de bacterii. Acest lucru inseamna ca un aliment contaminat poate sau nu sa determine toxiinfectie in functie de microorganismul cu care a fost contaminat.
Odata patrunse in organism, microorganismele pot actiona prin atasare la peretele intestinal, invazia mucoasei sau productia de toxine. In cazul toxiinfectiei alimentare, mecanismul principal este toxin-mediat. Aceste enterotoxine actioneaza asupra mecanismelor secretorii din intestin precum si direct asupra celulelor intestinale, promovand inflamatia si instalarea diareei.
Manifestari își diagnostic
Tabloul clinic debuteaza de cele mai multe ori la maxim cateva ore de la ingestia alimentului, cu durere abdominala, care poate fi localizata sau difuza, de intensitate variabila si insotita de scaune diareice. Alte simptome insotitoare pot fi reprezentate de febra, transpiratii profuze, greata si varsaturi, respectiv lipsa poftei de mancare sau scadere in greutate.
In cazurile severe, scaunele diareice sunt sangvinolente, cu durata mai mare de 3 zile, febra inalta si varsaturi repetitive ce nu permit alimentarea. Trebuie avut in vedere ca scaunele diareice si varsaturile cauzeaza deshidratare semnificativa, in special la copii si varstnici, cu dezechilibre hidroelectrolitice si consecinte nefrologice, neurologice si cardiovasculare (oligurie- urini in cantitate redusa, amețeli, confuzie, somnolenta, hipotensiune arteriala, dureri de cap, palpitatii).
Diagnosticul toxiinfecției alimentare pornește de la anamneza si examenul obiectiv, identificarea alimentului cauzator si observarea prezentei sau absentei simptomelor de alarma. Majoritatea toxiinfecțiilor nu necesita teste suplimentare de determinare a agentului patogen, dar analizele de sânge sunt utile pentru decelarea unui eventual sindrom anemic, a tulburărilor hidroelectrolitice si hemograma poate diferenția infecția bacteriana de cea virala sau parazitara. Testele din scaun pot selecta agentul microbian si indica sensibilitatea acestuia la tratament antibiotic, iar culturile din sânge sunt rezervate cazurilor febrile. Imagistica sau colonoscopia nu se recomanda de rutina, ci sunt mai degrabă rezervate cazurilor severe cu complicații sau cazurilor de diaree cronica, persistenta.
Managementul toxiinfecțiilor alimentare
Cea mai mare parte a infecțiilor sunt autolimitate, necesitând doar tratament un regim alimentar ajustat (sau in cazuri mai severe repaus alimentar sau nutriție parenterala) si medicamentos.
Tratamentul suportiv include reechilibrare hidroelectrolitică si terapia durerii sau a diareei. De menționat ca in suspiciunea de diaree infecțioasă, agenții antidiareici precum loperamid trebuie evitați din cauza riscului de megacolon toxic, preferându-se preparate precum cele absorbante sau antibiotice. Agentul terapeutic potrivit se alege numai după o consultație cu un medic infecționist si/sau gastroenterolog si nu se administrează „după ureche”, deoarece exista riscul de agravare sau apariție a reacțiilor adverse.
Complicații
Complicațiile toxiinfecțiilor si gastroenteritei sunt dezechilibrele hidroelectrolitice si consecințele acestora, cronicizarea scaunelor diareice, intolerante alimentare, sindrom de suprapopulare bacteriana a intestinului subțire, agravarea bolilor inflamatorii intestinale (la pacienții cu acest diagnostic), septicemie (răspândirea sistemica a infecției) si in cazuri particulare complicații artritice (artrita, cu dureri articulare si edem) sau neurologice (paralizii). Persistenta scaunelor diareice in ciuda terapiei corespunzătoare impune evaluarea suplimentara de către un medic gastroenterolog.
Este imperioasa adresarea unui serviciu medical oricărui pacient pediatric, precum si in situații de: persistenta a diareei, scaune sangvinolente, vărsături repetitive ce nu permite alimentarea, febra înalta ce nu cedează la antitermice, simptome neurologice sau imposibilitatea de a mai urina.
Prevenția toxiinfecțiilor alimentare
Pentru a preveni infecția se recomanda o igienă riguroasa a mâinilor si alimentelor, depozitarea corespunzătoare a produselor si evitarea consumului de alimente care au fost lăsate mult timp la temperaturi inadecvate (de exemplu in soare).
