Exploatarea, amplasată lângă o zonă de război, fără o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate reprezintă sinucidere curată, spune Greenpeace.
„Nu vedem prea curând un deznodământ în ceea ce priveşte războiul Rusiei în Ucraina. Este sinucidere curată să construieşti cea mai mare exploatare de gaze din Europa lângă o zonă de război, fără să prezinţi în prealabil o analiză de risc privind minele marine în derivă asupra instalaţiilor şi fără să propui o serie de măsuri necesare pentru reducerea riscurilor asociate. APM Constanţa trebuie să solicite de urgenţă aceste analize celor de la OMV şi Romgaz înainte de a lua orice decizie finală referitoare la acordul de mediu pentru proiectul Neptun Deep”, a declarat, Vlad Cătună, coordonator campanii, Greenpeace România, citat într-un comunicat.
Activiştii de mediu precizează faptul că minele marine plutitoare au provocat numeroase accidente în Marea Neagră, unele chiar aproape de zone locuite şi frecventate de turişti. De asemenea, a fost necesară dezamorsarea mai multor mine în imediata vecinătate a proiectului planificat Neptun Deep.
„În special în timpul fazei de construcţie, minele marine reprezintă un risc pentru navele de transport şi pentru personalul de pe şantier. Odată ce platforma este în funcţiune, minele pot deteriora conducta de transport, ancorele sau puţurile de foraj. În cazul în care gazele se scurg din cauza daunelor provocate de mine, acest lucru ar fi un dezastru pentru climă. După cum arată analiza Greenpeace a documentelor EIA, o scurgere care durează doar câteva zile poate elibera o cantitate de gaze cu efect de seră egală cu cea care ar fi eliberată într-un an întreg de exploatare”, notează sursa citată.
Neptun Deep este cel mai mare proiect planificat în domeniul gazelor fosile din Uniunea Europeană (UE).
Conform documentelor evaluării impactului asupra mediului (EIM) analizate de Greenpeace, acesta va produce peste 200 de milioane de tone de gaze cu efect de seră, echivalentul a cât emite România în trei ani.
„Agenţia de Protecţie a Mediului Constanţa a accelerat procesul de aprobare pentru Neptun Deep prin publicarea deciziei finale pentru emiterea Acordului De Mediu pe 14 iunie. Această decizie a fost emisă fără a lua în considerare riscurile implicate de minele marine din Marea Neagră şi a daunelor pentru mediu pe care acestea le-ar putea provoca”, se arată în comunicat.
Greenpeace România a acţionat în instanţă companiile OMV Petrom şi Romgaz, Primăria şi Consiliul Local Tuzla, Administraţia Bazinală de Apă Dobrogea Litoral şi Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare Marină „Grigore Antipa” pentru nereguli în procesele de aprobare şi lipsă de transparenţă în legătură cu date cruciale ce vizează substanţele toxice ce vor fi deversate în Marea Neagră.
În acelaşi timp, organizaţia de mediu a lansat o petiţie pentru protejarea Mării Negre şi oprirea proiectului Neptun Deep.
educerea riscurilor asociate reprezintă sinucidere curată, susțin soecialiștii Greenpeace.
