Ordinul prevede că mandatul comisiilor de etică este de patru ani, acestea funcţionând „independent” faţă de orice altă structură sau persoană din cadrul instituţiei de învăţământ superior.”Rectorul instituţiei de învăţământ superior aprobă prin decizie componenţa comisiei în baza propunerii Consiliului de administraţie şi a avizului dat de Senatul universitar. Membrii comisiei sunt persoane cu prestigiu profesional. Numărul membrilor comisiei se decide în fiecare instituţie de învăţământ superior, ţinând cont doar de faptul că, din numărul stabilit, maximum 75% sunt cadre didactice şi de cercetare şi minimum 25% sunt studenţi”, prevede proiectul.Potrivit acestuia, din comisiile de etică universitară nu pot face parte persoane care deţin funcţia de rector, preşedinte al Senatului, prorector, decan, prodecan, director general administrativ, director general adjunct administrativ, director de departament, director de filială, director de extensie, precum şi director de unitate de cercetare-dezvoltare, de proiectare sau de microproducţie în instituţia de învăţământ superior sau persoane care au încălcat normele de etică şi deontologie universitară.
Locul din România unde lucrătorii sunt plătiți cu 100 de euro pe zi la cules de cireșe: „În străinătate am lucrat 12 ani, dar era mai greu ca aici”Se propune ca reprezentanţii studenţilor din comisii să fie aleşi de către studenţii care fac parte din Senatul instituţiei de învăţământ superior. Studenţii urmează să aibă cel puţin un reprezentant în comisii.Conform documentului, comisiile verifică încălcările normelor de etică şi deontologie universitară prevăzute de prevederile legale în vigoare şi de regulamentele proprii ale instituţiilor de învăţământ superior.De asemenea, comisiile notifică de urgenţă conducerea instituţiei de învăţământ superior cu privire la sesizările care fac obiectul legii penale şi pun la dispoziţia acesteia toate informaţiile pe care le deţin cu privire la sesizările respective.”Orice persoană poate sesiza comisia de etică universitară din instituţia de învăţământ superior cu privire la săvârşirea unei fapte ce poate constitui abatere de la etica şi deontologia universitară. Sesizarea se face în scris sau online şi se înregistrează la registratura instituţiei de învăţământ. Toate sesizările primite de comisie sunt înregistrate, indiferent dacă acestea sunt admisibile sau inadmisibile”, mai prevede proiectul.Orice sesizare primită de comisie este supusă unui control al „admisibilităţii”.Comisiile se pronunţă în termen de 45 de zile calendaristice de la primirea sesizării, prin hotărâre motivată în baza unui raport, care se comunică persoanei cercetate şi persoanei care a formulat sesizarea. Termenul de 45 de zile nu este un termen de decădere din dreptul de a analiza sesizarea, se menţionează în proiect.
Nicoale Ciucă pune capăt zvonurilor. Ce spune liderul PNL despre candidatul partidului pentru prezidențiale„Este interzisă exprimarea, în spaţiul universitar sau în afara lui, a oricărei opinii cu privire la vinovăţia persoanei cercetate, anterior rezoluţiei finale de stabilire a existenţei abaterii. Sesizările cu privire la plagiat sunt analizate raportat la condiţiile de legalitate în vigoare la momentul redactării tezei de doctorat care a stat la baza emiterii şi acordării titlului de doctor, respectiv a diplomei de doctor”, se stipulează în proiect.Hotărârile comisiilor se publică pe site-ul instituţiei de învăţământ superior, cu respectarea legislaţiei privind datele cu caracter personal.Contestaţiile la hotărârile de admitere sau respingere se pot formula în termen de 30 de zile de la comunicare şi se pot depune, în funcţie de obiect, la Comisia Naţională de Etică a Managementului Universitar; Comisia Naţională de Atestare a Titlurilor, Diplomelor şi Certificatelor Universitare; Consiliul Naţional de Etică a Cercetării Ştiinţifice, Dezvoltării Tehnologice şi Inovării.Regulamentul-cadru urmează să se aplice începând cu anul universitar 2024 – 2025.
Care sunt cele mai periculoase amibe din Marea Neagră și cum îți poți da seama dacă te-ai infectat
