UPDATE 5:00 – Ciolacu, despre propunerea de a da Ucrainei un sistem Patriot: Dacă un sistem acoperă şi parte din Ucraina nu înseamnă că nu mai acoperă Români
Premierul Marcel Ciolacu a afirmat, miercuri seară, în legătură cu propunerea ca România să ofere Ucrainei un sistem Patriot că, dacă un astfel de sistem acoperă parte din Ucraina, nu înseamnă că nu mai acoperă şi ţara noastră. El a precizat că este ferm convins că decizia care va fi luată nu va slăbi siguranţa României.
Întrebat care au fost discuţiile cu preşedintele Klaus Iohannis şi cu premierii din alte ţări legate de sistemul Patriot, premierul a răspuns: ”E o propunere şi va fi o decizie pe care o să o luăm în CSAT”.Întrebat dacă acest lucru se va întâmpla după alegerile europarlamentare, premierul a afirmat: ”Nu cred că ţine cont o astfel de decizie de un moment electoral. Şi nu e prima oară când spun că mă bucur foarte mult. E pentru prima oară când Guvernul României post-decembrist nu este implicat în lupta electorală. Am făcut o distincţie clară între Guvernul României, coaliţia de guvernare şi campania electorală. E un câştig. Asta înseamnă că România, după 30 de ani, a intrat într-o democraţie consolidată”.
Ciolacu a adăugat că nu a avut o discuţie cu preşedintele Klaus Iohannis legată de data când va fi convocat CSAT-ul.
UPDATE 4:20 – Guvernul german renunță cu prudență la rezervele sale privind permisiunea acordată Ucrainei de a lovi ținte militare din interiorul Rusiei cu armele donate de Occident, scrie miercuri Politico.
Marți, cancelarul Olaf Scholz a declarat că Ucraina ar putea utiliza arme furnizate de Germania „în cadrul dreptului internațional”, ceea ce ar permite ca acestea să fie folosite împotriva unui agresor precum Rusia, inclusiv în adâncimea teritoriului rus.
Însă poziția Berlinului nu a fost la fel de clară pe acest subiect precum cea a altor țări.
Președintele francez Emmanuel Macron, care a vorbit alături de Scholz marți, a declarat că „trebuie să le permitem (ucrainenilor, n.r.) să neutralizeze siturile militare de unde sunt lansate rachetele, dar nu și alte ținte civile sau militare”, adăugând astfel o limită care nu este în concordanță cu ceea ce dorește Kievul.
Alte țări nu au lăsat însă loc de ambiguitate.
