„Victoria lui Nimeni (Nemo), … una zdrobitoare asupra firescului, una insultătoare la adresa Muzicii, una exterminatoare a bunei-cuviinţe şi bunului-simţ, toate caricaturizate şi evacuate din mentalul colectiv al masei isteric (tele)spectatoare. O masă în stare de ebrietate ideologică din care cultura reală, elementarele repere morale şi însuşi Sensul au fost izgonite de activismul şleampăt care huiduie realitatea, siluieşte arta, face ţăndări ierarhiile şi cântă ridicol prohodul planetei căreia i-a crescut temporar temperatura, un simptom manifestat recurent în istoria ei cosmică”, scrie pe Facebook purtătorul de cuvânt al Bisericii Ortodoxe Române, Vasile Bănescu.
El afirmă că melodia interpretată de câştigătorul Eurovision este „un imn chinuit înălţat non-binarităţii, fluidizării aberante a datului ontologic al sexualităţii masculine şi feminine”.
„Nemo/ Nimeni. Nu întâmplător, ci foarte expresiv în context. <Codul> unei uşi desenate pe un zid. Destinaţia oricărei sminteli ideologice. Un imn chinuit înălţat non-binarităţii, fluidizării aberante a datului ontologic al sexualităţii masculine şi feminine, lichidării distincţiilor dintre chipurile binelui & răului şi a distincţiei dintre Adevăr şi minciuna numită deconstructivist <post-adevăr>, dincolo de care începe nu vreo superioară libertate, ci curtea strâmtă a sordidului. Relativizarea a tot ce ne onorează ca fiinţe raţionale şi ne salvează ca oameni failibili, dar unici ca persoane create pentru a trăi o veşnicie spre care trecem prin episodul morţii. Nu doar o meschină viaţă în care să o facem lată, prostind-ne în fel şi chip”, adaugă Bănescu.
El afirmă că actualitatea permanentă a uneia dintre cele mai profunde cărţi despre cel care truchează realitatea şi malformează grotesc ordinea naturală – „Partea Diavolului”, a lui Denis de Rougemont: Răul secolului (şi al acestui secol) – depersonalizarea/ masificarea.
„Marea strategie a Diavolului în timpurile noastre nu se mai sinchiseşte de individ, pentru că acesta a dispărut, ci de mase. Diavolul lucrează en gros. Kierkegaard a înţeles mai bine decât oricine şi înaintea tuturor principiul diabolic care creează masele: fuga de propria persoană, dorinţa de a nu mai fi răspunzător, deci vinovat, şi de a deveni deodată participant la puterea divinizată a Anonimului. Or, Anonimul are multe şanse de a fi cel căruia îi place să spună: Eu sunt Nimeni… Mulţimea este locul de întâlnire al oamenilor care fug de ei înşişi, de ei şi de vocaţiile lor”, încheie Bănescu.
Elveţianul Nemo a câştigat Eurovision 2024, o ediţie plină de tensiuni politice, triumfând într-un concurs desfăşurat în Malmo, Suedia. Concursul muzical a fost perturbat de controversele legate de prezenţa Israelului în competiţie în contextul războiului din Fâşia Gaza.
Marea finală a concursului Eurovision 2024 a avut loc la Malmö, Suedia, unde 25 de ţări au concurat pentru trofeu şi pentru onoarea de a găzdui ediţia de anul viitor a concursului.
Reprezentantul Olandei a fost descalificat sâmbătă în urma unui incident.
După 4 ore de muzică, spectacole, divertisment şi emoţie, Nemo din Elveţia a fost încoronat câştigător al celei de-a 68-a ediţii a concursului Eurovision cu piesa „The Code”.
Cântăreţul, în vârstă de 24 de ani, a câştigat concursul cu piesa „The Code”, o melodie plină de energie care trece prin rap, drum and bass şi operă, despre călătoria lui Nemo de autodescoperire ca persoană non-binară.
