„Trebuie să fim cinstiți şi să recunoaștem că religia a fost lăsată, preoții erau plătiți în continuare de stat, în fiecare slujbă duminicală, în textul rostit de preoţi era şi cel în care credincioşii erau îndemnați să se roage pentru conducătorul ţării”, relata Sofica Ianculescu, într-un articol din evz.md, citat de site-ul Amintiri din Comunism.
MIELUL ÎN SICRIU, REALITATE SAU MITOLOGIE COMUNISTĂ?
Tot Sofica Ianculescu a relatat un episod demn de o comendie neagră, dar a cărui veridicitate nu este chiar imposibilă. „Pentru bucureşteni era greu să se ducă şi să îşi viziteze părinții sau bunicii în alt judeţ, pentru că nu aveau voie să circule cu alimente, cu carne. Oamenii ajungeau la lucruri inimaginabile. Un prieten povestea că se uneau două – trei familii, îşi procurau un sicriu, îl puneau pe maşină şi nu îi oprea nimeni, nu li se cereau documente. Aşa călătoreau cu acel sicriu, cumpărau miei şi împărţeau după aceea între ei”.În comunism „exista o aşa zisă regulă: una spuneai, dar alta gândeai”, a sintetizat istoricul Mircea Rusnac atitudinea românilor, inclusiv a liderilor politici, față de tot ce ținea de biserică.„Nimeni nu a putut să interzică credincioșilor să țină Paștele ori să meargă la slujbele de la biserică. Cei care respectau cu „sfinţenie” regulile comunismului erau persoanele care dețineau funţii de conducere la întreprinderi, cei care lucrau în Armată sau în sistemul judiciar şi marii activişti PCR.”, a relatat istoricul Mircea Rusnac, potrivit aceleiași surse.
„OAMENII SE FEREAU UNII DE ALȚII”
“Pentru cei cu funcții de conducere era interzisă biserica. Ei erau urmăriți şi dacă erau prinși la biserică, a doua zi, la ședințele de partid erau scoşi în faţă şi arătaţi cu degetul. Erau traşi la răspundere. Ei riscau să îşi piardă locurile de muncă.” – afirma, în 2013, Fazekas Csaba, preot la Biserica Reformată din Timișoara.
În acest timp, la televizor erau difuzate programe care nu aveau nicio legătură cu marea sărbătoare creștină.
In ziua de Paste din 1985, pe 14 aprilie, Televiziunea Romana oferea programul „9 Mai – Aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului si sărbătoarea zilei Independentei României”.
In 1989, programul TV avea in grila „Din cronica luptei patriotice, revoluționare”., emisiune de „educație ideologica”.
CEAUȘESCU, CAMPIONUL IPOCRIZIEI. DISPREȚUIAU LATURA SPIRITUAȘĂ A PAȘTELUI, DAR LE PLĂCEA TRADIȚIA CULINARĂ
Deși Nicolae și Elena Ceaușescu nu erau adepții obiceiurilor religioase, de Paști aveau pe masă miel, cozonac și ouă roșii, potrivit istoricului Lavinia Betea. Familia Ceaușescu petrecea sărbătorile pascale ca pe niște duminici obișnuite. Ziua de sâmbătă era lucrătoare, pentru ei una cu muncă de birou, primiri și ședințe. Sâmbătă după-masă, până duminică spre seară, plecau la Snagov.
