Ajunul Sfântului Gheorghe și tradițiile ciobanilor
Ajunul Sfântului Gheorghe, cunoscut și sub numele de Sângiorzul vacilor sau Alesul, marchează începutul anului pastoral și este o sărbătoare a ciobanilor. În această zi, se aleg ciobanii, se stabilesc locurile unde se va face strunga sau stâna, și se aleg mieii pentru primul muls. De asemenea, se pregătește primul caș, marcând astfel începutul unui nou sezon pastoral.
În ziua de 23 aprilie, cunoscută sub numele de Sângiorz, se desfășoară o serie de obiceiuri menite să alunge strigoii și să protejeze gospodăriile de influențele malefice. Printre acestea se numără:
Aprinderea de focuri ritule: Focurile rituale sunt aprinse pentru a alunga spiritele rele.Cântatul din bucium: Sunetul puternic al buciumului este considerat a fi un mijloc de a îndepărta spiritele rele.Fumigarea și stropirea cu apă: Se practică pentru a curăța și a proteja gospodăriile.Împodobirea cu simboluri vegetale: Casele și anexele sunt decorate cu crengi de tufan, păr sau rug verde pentru a proteja împotriva influențelor malefice.
Superstiții și credințe populare
În această zi, credințele populare sunt bogate în superstiții care vizează sănătatea și norocul:
Baia într-o apă curgătoare înainte de răsăritul Soarelui: Se crede că asigură sănătatea pentru tot restul anului și spală toate relele.Semănatul busuiocului înainte de răsăritul Soarelui: Aduce cinste; cei care se spală cu rouă de pe el sunt cinstiți de toată lumea.Cântăritul în această zi: Cei care doresc să fie sănătoși tot anul se cântăresc în ziua de Sfântul Gheorghe.Dormitul în ziua Sfântului Gheorghe: Cei care dorm în această zi vor fi somnoroși în tot restul anului.Gunoiul adunat și pus la rădăcina pomilor: Se crede că îi va face să rodească bine.
Sărbătoarea Calului lui Sfântul Gheorghe
Pe 24 aprilie, se sărbătorește calul Sfântului Gheorghe, considerat ajutorul său în lupta cu balaurul. Această zi este dedicată muncii și protejării grădinilor de prădători. Tradițiile și superstițiile legate de Sfântul Gheorghe sunt încă păstrate cu sfințenie în multe comunități, fiind transmise din generație în generație ca o parte importantă a moștenirii culturale și spirituale a poporului român.
