OrtodoxeSf. Ier. Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei
Greco-catoliceSf. cuv. Teodor Siceotul
Romano-catoliceSs. Soter şi Caius, pp.; Leonida, m.
Sfântul Teodor Sicheotul, episcopul Anastasiopolei (Galatia), este pomenit în calendarul creştin ortodox în ziua de 22 aprilie.
Sfântul Teodor a trăit în vremea împăratului Iustinian cel Mare (527-565). Era originar din Galatia – regiune antică din Anatolia centrală – dintr-un sat cu numele Sicheon.
Având 14 ani de la naşterea sa, Sfântul Teodor a gândit să-şi lase casa pentru totdeauna şi să petreacă lângă o biserica închinată Sfântului Mare Mucenic Gheorghe. „Deci, a rugat pe maică-sa şi pe casnici să nu-i facă împiedicare la scopul său, nici să-l supere venind la el. Iar rudele n-au îndrăznit să-l oprească, ştiind că Dumnezeu este cu dânsul. Ducându-se Teodor, şi-a săpat o peşteră în munte sub altar şi petrecea acolo, intrând totdeauna în biserică şi rugându-se. Şi îi trimitea maica sa pâine curată şi păsări fierte şi prăjite. El pe toate acelea le punea pe o piatră lângă drumul bisericii, ca ori păsările, ori fiarele, ori oamenii cei ce treceau pe acolo să le mănânce, iar el se hrănea din prescurile ce se aduceau la biserică, mâncând câte una pe zi, seara”. (Vieţile Sfinţilor)
A fost hirotonit preot, la vârsta de optsprezece ani, pentru că zicea episcopul care l-a hirotonit: „Vrednic este unul ca acesta, să se hirotonească şi mai înainte de vremea cea cuviincioasă, căci în el petrece darul lui Dumnezeu; pentru că şi Sfântul Apostol Pavel a învrednicit de treapta episcopiei pe Sfântul Timotei, fiind tânăr”. (Vieţile Sfinţilor)
Iar către Teodor a zis: „Domnul Care te-a învrednicit preoţiei, El te va învrednici şi episcopiei, ca să paşti turma Lui cea cuvântătoare; dar mai întâi să te îmbraci în rânduiala monahicească, să creşti cu credinţa şi cu faptele bune şi să te rogi pentru mine”. (Vieţile Sfinţilor)
Sfântul Teodor a îmbrăcat haina monahală când se afla în pelerinaj la Ierusalim şi vizita mănăstirile din împrejurimi, deşi cu felul vieţii era de mult călugăr.
Întors acasă, s-a aşezat din nou în apropierea bisericii Sfântului Gheorghe. A fost înzestrat cu darul vindecării minunate, al înainte-vederii şi al rugăciunii neîncetate. Strângându-se în jurul său tot mai mulţi ucenici, Sfântul Teodor a construit o mănăstire închinată patronului său spiritual, Sfântul Gheorghe.
După moartea episcopului Timotei al Anastasiopolei, Sfântul Teodor a fost ales episcop al acestei cetăţi, demnitate din care s-a retras mai apoi. Şi-a sfârşit viaţa în mănăstirea pe care a zidit-o, la o vârstă înaintată.
