Conform raportului CSAT, România a fost vizată de mai mulți spioni care au încercat să culeagă informații despre țara noastră. Aceste persoane s-ar fi infiltrat printre refugiații ucraineni tocmai pentru că autorităților de la noi le era greu să își dea seama cine fugea de război și cine avea alte scopuri în țara noastră.
În raport apar și mai multe obiective ale acestor spioni, precum obținerea de informații din domeniul apărării și securității.
De asemenea au existat, spune acest raport, și încercări de obținere de date extrem de importante despre ajutorul pe care îl oferă România Ucrainei. În plus, persoanele care s-au infiltrat în România ar fi căutat și informații despre exercițiile militare de la noi din țară și trupele care sunt dislocate în țara noastră.
În raportul CSAT se vorbește inclusiv despre dezinformare și informații greșite despre Armata României, astfel încât oamenii să creadă că în cazul unui conflict militarii nu ar fi în stare să ne apere.
În plus, prin aceeași strategie, spionii ar fi încercat inclusiv să destabilizeze opinia cetățenilor despre conducătorii țării. Instituția vorbește despre o mulțime de vulnerabilități la care România a fost expusă în urma acestei operațiuni de spionaj. Printre acestea se numără creșterea numărului de incidente militare, atacuri cibernetice din partea Rusiei și chiar sabotarea transporturilor cu ajutoare către Ucraina.
De asemenea, potrivit raportului, climatul de securitate în regiunea extinsă a Mării Negre a continuat să se deterioreze din cauza agresiunii militare a Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei, care a modificat fundamental natura şi mizele luptei pentru susţinerea democraţiei la nivel global, potrivit raportului.
Birourile permanente reunite ale Senatului şi Camerei Deputaţilor au trimis raportul, aprobat de CSAT pe 21 februarie, spre analiză comisiilor de resort ale Parlamentului. „În acest context, ţara noastră a continuat implementarea măsurilor subsumate consolidării posturii NATO de descurajare, apărare şi de vigilenţă sporită pe Flancul Estic aliat, prin dezvoltarea capacităţilor de răspuns la provocările actuale de securitate, precum şi prin acţiuni de consolidare a capacităţii defensive a ţării, concomitent cu intensificarea cooperării cu statele membre ale Alianţei. În anul 2023, activitatea Consiliului Suprem de Apărare a Ţării (CSAT) s-a desfăşurat în conformitate cu priorităţile privind apărarea ţării, securitatea naţională şi apărarea colectivă şi a urmărit reducerea riscurilor şi gestionarea ameninţărilor asupra securităţii naţionale, a securităţii Uniunii Europene şi a aliaţilor NATO”, se arată în scrisoarea trimisă Parlamentului de Klaus Iohannis.
Potrivit lui Iohannis, „CSAT a coordonat unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, în scopul consolidării profilului ţării noastre de partener credibil, predictibil şi solidar în raport cu aliaţii şi cu partenerii strategici, precum şi în relaţia cu statele partenere din regiune”.
Perspectivele pentru anul 2024 conturate în raportul CSAT evidenţiază că „agresiunea Federaţiei Ruse asupra Ucrainei, continuarea conflictului dintre Israel şi gruparea teroristă HAMAS, precum şi menţinerea potenţialului conflictual ridicat în Orientul Mijlociu, Strâmtoarea Taiwan, Marea Chinei de Est şi Marea Chinei de Sud vor favoriza în continuare transformările politice ale marilor actori globali, afectând securitatea internaţională, relaţiile politice şi strategice dintre marile puteri şi climatul de securitate regional”.
„România îşi va adapta obiectivele de securitate naţională şi liniile majore de acţiune la noile realităţi din anul 2024, dar acestea vor fi, conceptual, sinergice cu cele ce decurg din statutul său de membru NATO şi membru al UE, de Partener strategic al SUA. Totodată, România va continua să fie un factor de stabilitate în regiune”, se arată în raport.
Direcţiile fundamentale al CSAT pentru 2024 vizează consolidarea statutului României în cadrul NATO în perspectiva Summit-ului NATO de la Washington din 9-11 iulie 2024, care va avea ca principal obiectiv consolidarea apărării strategice a Alianţei şi consolidarea statutului României în Uniunea Europeană.
„România va acţiona, în continuare, cu consecvenţă pentru aderarea completă la Spaţiul Schengen, întărirea capacităţii de management al crizelor civile/umanitare, gestionarea ameninţărilor hibride, susţinerea parcursului european al Republicii Moldova. Relaţia România SUA rămâne fundamentală în anul 2024, cu accent pe cooperarea militară, vitală pentru apărarea securităţi naţionale a României, pe aprofundarea cooperării în domeniul securităţi regionale şi internaţionale, dar şi pe intensificarea relaţiilor bilaterale în alte domenii precum cel energetic sau nuclear civil”, se punctează în Raportul CSAT.
