Legendele românești amintesc de existența, în secolul al XVII-lea, al unui hangiu pe nume Mihalache care era foarte bogat, dar nu avea prea multă educație. El a avut o afacere prosperă, care l-a ajutat să intre în rândul boierilor. Avea un conac foarte frumos și foarte mulți argați, oameni care lucrau pentru el.
Se spune că acest boier avea doi fii, dintre care pe unul îl chema Calache. Deși tatăl îi dorea băiatului un viitor strălucit și-l vedea chiar așezat într-un scaun domnesc, Calache era foarte leneș. Nu a muncit niciodată nimic, dar îi plăcea să se distreze, să mănânce, să bea și să doarmă.
Mihalache a încercat ani la rândul să-i convingă pe ceilalți boieri că fiul său este demn de a fi conducător, însă aceștia nu s-au lăsat înduplecați.
Nu se știe cum, într-un târziu, boierii s-au hotărât să-i ofere o șansă fiului leneș, însă pentru a fi instalat ca domnitor, Calache trebuia să obțină acordul de la Înalta Poartă a Imperiului Otoman. Hangiul era convins că fiul său va reuși acest lucru, fiind dispus chiar să plătească bani grei conducătorilor otomani pentru a-l instala pe acesta în scaunul domnesc.
Ajuns la Constantinopol, Calache a făcut doar ce știa el cel mai bine, și anume să mănânce, să petreacă și să doarmă. Nu a respectat și nici nu s-a achitat de nici o îndatorire domnească, astfel că Înalta Poartă nu l-a confirmat ca domn.
Când s-a întors acasă, toată lumea a început să vorbească numai de Calache și de stilul său de viață leneș, care nu-l va duce niciodată nicăieri și așa s-a născut expersia ”boala lui Calache”.
Cum a apărut expresia „boala lui Calache”
După aceste evenimente, toate persoanele care nu făceau nimic toată ziua, doar mâncau și beau pe seama altora își câștigau reputația de a avea ”boala lui Calache”, asemenea fiului hangiului din legenda noastră.
Ce boala a avut Calache
Așadar, Calache nu a avut nicio afecțiune medicală, ci suferea doar de o lene foarte mare. Și în ziua de astăzi, această expresie este folosită pentru a defini pe cineva care nu are chef să muncească, ci doar să se distreze, să mănânce, să bea și să doarmă.
De asemenea, termenul de ”boala lui Calache” mai poate fi folosită pentru a exprima și dorința cuiva de a evada din cotidian, de a renunța la reguli și disciplină și de a-și petrece timpul prin distracție, scrie DivaHair.
Alte expresii/proverbe și zicători românești despre lene
Lenea este exprimată cu umor în folclorul românesc, iată câteva proverbe și zicători care fac referire la lene:
1. Singurul lucru rău în a nu face nimic este că nu poți ști niciodată când ai terminat ceva.
2. Lenea e cucoană mare care n-are de mâncare.
3. Îi aşa de leneş şi de mişel, că creşte iarbă sub el.
4. Lenea face mintea să ruginească.
5. Leneşul fuge când e vorba de muncă, dar vine cel dintâi când e vorba de mâncare.
6. Cine la tinereţe e leneş, suferă la bătrâneţe.
7. Leneșului îi pute pământul sub el.
8. La joc e ca focul; la lucru e ca butucul.
9. Taie frunză la câini.
10. De la sobă până la foc pentru leneș e mult loc.
11. Până acum n-a lucrat nimic, și acuma șade.
12. Leneșul fuge când e vorba de muncă, dar vine cel dintâi când e vorba de mâncare.
13. Leneșul cată de lucru, dar nu dorește să-l găsească.
14. Lenea e la om ca și rugina le fier.
15. Nu-ți cade para în gură, dacă te culci sub pom
