Duminică, 28 decembrie, Curtea Constituțională a României (CCR) este așteptată să pronunțe o decizie istorică asupra legii pensiilor de serviciu ale magistraților. Ședința vine după ce Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ) a contestat din nou proiectul de lege, susținând că noile prevederi „încalcă independența justiției” și, practic, elimină conceptul de pensie de serviciu pentru judecători și procurori.
Reforma asumată de Ilie Bolojan: Ce se schimbă?
Conflictul juridic a izbucnit după ce premierul Ilie Bolojan și-a asumat răspunderea în Parlament pentru a doua variantă a legii, după ce prima fusese invalidată de CCR în toamnă. Noua formă a legii introduce criterii mult mai stricte pentru magistrați:
Plafonarea veniturilor: Pensia va fi stabilită la maximum 70% din ultimul salariu net.
Vârsta de pensionare: Aceasta va crește semnificativ, de la actualul prag de 48-50 de ani, până la 65 de ani.
Vechimea în muncă: Standardul de vechime se majorează de la 25 la 35 de ani.
Calculul pensiei: Cuantumul va reprezenta 55% din media indemnizațiilor brute din ultimii cinci ani, fără a depăși pragul de 70% din ultima leafă netă.
O tranziție de 15 ani către noul sistem
Pentru a atenua impactul asupra sistemului judiciar, legea prevede o perioadă de tranziție care va începe la 1 ianuarie 2026. Aceasta a fost extinsă de la 10 la 15 ani, timp în care vârsta de pensionare va crește gradual cu câte un an pe an, urmând ca în 2042 să se atingă pragul maxim de 65 de ani.
Riscul unei crize guvernamentale
Ședința de mâine nu este doar una juridică, ci și una cu un impact politic major. Premierul Ilie Bolojan a condiționat rămânerea sa în fruntea Guvernului de reușita acestei reforme, declarând că își va depune demisia dacă legea este declarată neconstituțională.
