Un panou amplasat în faţa piramidei indica „deschiderea muzeului este în prezent amânată”, au constatat jurnaliştii AFP aflaţi la faţa locului.
Minsoo Kim, 37 de ani, un coreean aflat în luna de miere, a declarat pentru AFP că este foarte dezamăgit, deoarece Luvrul era motivul principal pentru care venise la Paris, dorind să vadă Mona Lisa.
Pietra, o braziliancă de 27 de ani, aflată la Paris cu familia pentru 4 zile, s-a declarat şi ea „foarte dezamăgită” şi intenţiona să se întoarcă la prânz. Natalia Brown, 28 de ani, venită din Londra, a spus că este puţin dezamăgitor, dar înţelege motivul grevei, deşi pentru ea este un moment nepotrivit.
Conducerea a declarat pentru AFP că muzeul va fi închis toată ziua de luni. Potrivit sindicatelor, o nouă adunare generală este prevăzută miercuri la ora 9.00, marţi fiind ziua de închidere săptămânală a Luvrului. De la ora 9.00, aproximativ 400 de angajaţi, potrivit unui reprezentant CFDT la AFP, s-au reunit în adunare generală pentru a se pronunţa asupra apelului lansat de sindicate la o grevă împotriva „condiţiilor de muncă din ce în ce mai degradante” şi a deteriorării primirii publicului în muzeu, unul dintre cele mai vizitate din lume.
Sindicatele CGT, CFDT şi SUD au scris în preavizul trimis la 8 decembrie ministrului Culturii, Rachida Dati, că „vizitarea Luvrului a devenit un adevărat parcurs al obstacolelor”. Pentru a încerca să evite închiderea muzeului în apropierea sărbătorilor de Crăciun, săptămâna trecută au avut loc întâlniri la Ministerul Culturii cu sindicatele, dintre care una cu Rachida Dati în persoană.
În faţa sindicatelor, ministrul s-a angajat să revizuiască reducerea cu 5,7 milioane de euro a dotării publice pentru Luvru prevăzută în proiectul de lege privind bugetul pentru 2026, potrivit unor surse concordante. În 2024, muzeul a primit 98,2 milioane de euro din subvenţii de la stat.
În paralel cu acest conflict social, muzeul trebuie să facă faţă unei reorganizări forţate şi să continue să răspundă la întrebările privind lacunele care au permis unui comando să pună mâna pe opt bijuterii ale Coroanei, care sunt încă de negăsit.
Preşedinta Muzeului Luvru, Laurence des Cars, se află într-o situaţie fragilă şi va trebui să lucreze timp de câteva luni în tandem cu Philippe Jost, înaltul funcţionar responsabil cu reconstrucţia catedralei Notre-Dame, căruia Rachida Dati i-a încredinţat vineri misiunea de „reorganizare profundă a muzeului”.
Ministrul a declarat că „trebuie luate măsuri indispensabile, care depăşesc cu mult siguranţa şi securitatea”, fără a da mai multe detalii. CFDT a reacţionat, cerând să se cunoască „perimetrul exact” al acestei misiuni, spunând că „orice reflecţie asupra viitorului Luvrului nu se poate limita la o abordare tehnico-organizaţională”.
Ministerul Culturii a precizat că misiunea lui Jost va fi îndeplinită în ianuarie şi februarie, iar primele sale recomandări sunt aşteptate „la sfârşitul lunii februarie”. Senatorii vor continua să caute răspunsuri cu privire la disfuncţionalităţile muzeului, după ce au luat cunoştinţă de ancheta administrativă lansată în urma jafului. Marţi, Comisia pentru Cultură a Senatului îl va audia pentru prima dată pe fostul preşedinte al Luvrului, Jean-Luc Martinez, care a primit în timpul dublei sale mandate (2013-2021) două audituri alarmante, care nu au avut însă efecte semnificative.
Miercuri, aceeaşi comisie o va audia din nou pe Laurence des Cars, care conduce muzeul de la sfârşitul anului 2021, pentru a înţelege în special de ce aceste două audituri au fost descoperite de actuala conducere abia după jaful din 19 octombrie.
