La nivelul municipiului Buzău, potrivit listei clădirilor de locuit expertizate tehnic și încadrate în clasa I-III de risc seismic, actualizată la data de 1 martie 2005, figurează 44 de imobile, cu regim de înălțime de la P, P+1, P+4, P+10, S+P+M+10, S+D+P+3, S+P, S+P+4 (3, 9, 10). Cele mai vechi clădiri au fost construite în anul 1880, fiind aflate pe Str. Cuza-Vodă din centrul orașului, aparținând clasei de risc U1, iar cel mai nou imobil din listă este un bloc din Cartierul Micro V ridicat în anul 1978, aflat în aceeași clasă de risc.
Pentru anul 2025 a fost alocată suma de 7,5 miliarde de lei pentru expertizarea și consolidarea blocurilor vulnerabile la cutremure, inclusiv a instituțiilor publice, spitalelor și școlilor, în schimb, la nivel național au fost semnate în jur de 100 de contracte de finanțare. Pentru consolidarea clădirilor este nevoie de reexpertizări tehnice costisitoare, pe care nu toți locatarii și le pot permite.
‘Sunt o mulțime de obligații care sunt ale proprietarilor așa cum se știe, noi îi avertizăm. Am făcut și noi împreună cu ei, mă refer la cele 8 blocuri din centru, pentru că încercăm să le băgăm în program de reabilitare, reconsolidare prin acel proiect guvernamental. Avem proiect aprobat pentru clădirile Colegiului Național Pedagogic ‘Spiru Haret’, acele clădiri arată rău și trebuiesc reabilitate, dar sunt o mulțime de bani acolo. Imobilele trebuie reevaluate pentru că, după un număr de ani, acele expertize care au fost făcute nu mai sunt valabile, le facem, cel puțin pentru clădirile noastre împreună și cu proprietarii, problema este de unde vor fi finanțate, este evident că Primăria Buzău nu poate avea bani pentru consolidarea acestora. Noi am luat pentru 30 și ceva de blocuri cu risc seismic în jur de 100 de milioane de euro, ori bugetul municipiului este de aproximativ 50 de milioane euro în fiecare an, din care 45-47 milioane euro sunt cheltuieli de funcționare. (…) Pentru cele 30 suntem în faza de licitație și sperăm să se deruleze procedura’, a declarat primarul municipiului Buzău, Constantin Toma, citat de Agerpres.Printre clădirile cu risc seismic din județ se află și imobilul în care își desfășoară activitatea Detașamentul de Pompieri Râmnicu Sărat din cadrul Inspectoratului pentru Situații de Urgență (ISU) Buzău, care va intra într-un proces de reabilitare.
‘Am predat locația Detașamentului Râmnicu Sărat care va intra în reabilitare completă. Era o clădire expertizată la risc seismic, este foarte important că am intrat și noi în acest program și, cel puțin pentru colegii de la Râmnicu Sărat, doi ani este termenul de implementare, va fi un sediu nou, așa cum mai sunt prin țară. Colegii în perioada aceasta vor sta în containere, sunt condiții destul de bune, să privim optimiști, sperăm un an jumătate, doi când se va inaugura același sediu’, a declarat, recent, inspectorul șef al ISU Buzău, Mihail Loren Pascu.
Insula iubită de români s-ar putea distruge iremediabil. Seismologii sunt disperați, două noi cutremure în SantoriniPotrivit Institutului Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului (INCDFP), mișcările seismice la nivelul județului Buzău sunt urmărite prin intermediul a 10 stații care efectuează înregistrări permanente. Arealul aparține, din punct de vedere al seismicității, zonei seismogene crustale Vrancea (VRC), dar și zonei Vrancea care produce seisme de adâncime intermediară (VRI).
Cel mai puternic cutremur înregistrat în zona Vrancea, în anul 1977, a produs pagube majore în județul Buzău, fiind rănite 55 de persoane, efecte ale mișcării seismice fiind vizibile și astăzi.În municipiul Buzău a mai fost avariată Întreprinderea ”Textila”, prin prăbușirea unei părți din plafon.
Județul Buzău, alături de Vrancea, se află la intersecția a trei plăci tectonice, principalele generatoare de mișcări seismice în România.
INCDFP are în derulare, la acest moment, 5 proiecte naționale și 7 internaționale, pe parcursul anului precedent cercetătorii depunând 20 de propuneri pentru noi inițiative aflate în evaluare, cu scopul dezvoltării și îmbunătățirii serviciilor seismologice pe care instituția le poate oferi autorităților, publicului și comunității științifice.
Cât privește adăposturile de protecție civilă, la nivelul județului sunt înregistrate 52 de facilități, dintre care doar 5 sunt operative.’La nivelul județului Buzău există un număr de 52 de adăposturi de protecție civilă cu o capacitate de 6.841 de persoane, din care 5 operative și 47 neoperative, respectiv 3 puncte de comandă cu o capacitate de 913 persoane din care 2 județene (în municipiul Buzău din care unul este operativ și unul neoperativ) și 1 municipal (1 în municipiul Râmnicu Sărat ce este operativ)’, mai arată ISU Buzău.Drept urmare, a fost întocmit și aprobat un plan de măsuri pentru aducerea și menținerea în stare de operativitate a adăposturilor de protecție civilă de către unitățile – administrative teritoriale, instituțiile publice și operatorii economici de la nivelul județului Buzău.
Cutremur, sâmbătă dimineața, în România. INFP anunță activitate seismică importantă
