„Smart Deal sau Green Deal? Am datoria să vă prezint cifrele și să spun lucrurilor pe nume, chiar dacă asta deranjează. Tranziția energetică nu înseamnă sacrificiu necondiționat, ci construcție pentru un viitor mai bun. Și nu putem construi o economie curată, cu adevărat puternică, fără să avem o fundație solidă. Spuneți-i patriotism energetic sau pur și simplu bun simț. Asta înseamnă investiții în regenerabile, da, și o utilizare inteligentă a tuturor resurselor pe care le avem: gaze naturale, energie nucleară și, temporar, cărbune. (…) Cum stă România la capitolul emisii de CO2? Ei bine, suntem statul membru care a redus cel mai mult emisiile de gaze cu efect de seră (GES) față de nivelul din 1990, respectiv cu 77%, comparativ cu 31% media Uniunii. Iată că putem fi și noi campioni europeni la un capitol, dar cu ce preț?”, a scris ministrul, marți, pe pagina sa de Facebook.
El a subliniat că emisiile generate de România în prezent reprezintă aproximativ 2,6% din totalul emisiilor UE de GES, deci un procent de sub 0,3% din emisiile globale.
‘Nu ar trebui să ne susținem poziția la nivel european și să arătăm, așa cum deja a făcut-o Mario Draghi, într-un raport apreciat în unanimitate la Bruxelles, că terapia șoc a ‘înverzirii’ trebuie bine cântărită și echilibrată cu măsuri de creștere a competitivității economiei europene? La fel de important, nu ar trebui să analizăm implicațiile asupra securității energetice – deci asupra securității naționale – atunci când ne asumăm să închidem grupuri pe cărbune fără să punem în loc capacități echivalente de producție în bandă? Nu înseamnă asta o dependență periculoasă față de importuri, în cel mai bun caz, și față de importuri toxice de la cei care practică șantajul energetic de decenii, în cel mai rău caz? În interesul cui?’, a mai scris ministrul pe rețeau de socializare.
Acesta a menționat că nu este pentru renunțarea la fondurile UE din Planul Național de Redresare și Reziliență, din Fondul pentru Modernizare, că nu ‘sabotează’ Green Deal-ul și că nu anulează strategia de decarbonare a sistemului energetic național.
„O dovadă clară este Strategia Energetică a României pentru 2025-2035, pe care am adoptat-o după mai bine de 17 ani și care prevede creșterea ponderii energiei regenerabile la 44% până în 2035 și la 76% până în 2050, consolidând rolul energiei curate în mixul energetic. Întrebarea nu este dacă mai facem toate acestea, ci în ce ritm și cu ce costuri”, a punctat Sebastian Burduja.
