Luni, experţii criminalişti ai poliţiei au scos două ciocane din şanţurile cu apă din imediata vecinătate a muzeului din Assen. Acestea ar putea conţine materiale criminalistice esenţiale pentru anchetă. La fel şi Volkswagen-ul Golf incendiat găsit lângă Rolde.
Dar mai poate fi găsit ADN pe obiectele găsite în apă şi într-o maşină arsă? a fost întrebat John Pel.
„Cu siguranţă”, spune acesta. „Epiteliul pielii, adică celulele moarte ale pielii, poate fi găsit pe ciocan şi pe baros în ciuda faptului că acestea au fost în apă. Atunci când loveşti cu ciocanul şi cu barosul, trebuie să pui multă forţă pe mâner, altfel acestea îţi zboară din mâini. Din cauza asta, de multe ori rămâne ceva în urmă”, a explicat legistul pentru De Telegraaf.
„În trecut, am avut succes în cazuri de jafuri şi spargeri cu acest tip de urme”, a declarat Pel. În cazul unei solicitări urgente, Institutul de Medicină Legală din Ţările de Jos poate oferi rezultatele investigaţiei criminalistice după numai patru ore, a precizat specialistul.
În calitate de legist, experimentatul John Pel a lucrat la zeci de anchete de crimă şi a fost implicat în numeroase invetigaţii, inclusiv cea referitoare la prăbuşirea zborului MH17 doborât de separatiştii proruşi în 2014 în estul Ucrainei.
„Un bun exemplu este asasinarea lui Thomas van der Bijl în 2016 în Amsterdam. Am recuperat arma cu care a fost împuşcat din canal. Arma respectivă a zăcut acolo mai mult de 24 de ore, dar încă mai conţinea epiteliu cutanat şi, prin urmare, ADN de la făptaş”, a povestit Pel.
ADN-ul lăsat în urmă poate fi introdus în baza naţională de date. Dacă ADN-ul infractorului se află în baza de date, se obţine o potrivire. „ADN-ul este esenţial pentru probatoriu în cadrul unui proces”, subliniază Pel.
Pe de altă parte, există cioburi de sticlă la locul faptei, în muzeu. Infractorii au spart vitrinele din muzeu pentru a lua obiectele de valoare. „Întotdeauna rămân fragmente mici în urma unui ciocan. Suntem foarte avansaţi cu cercetarea sticlei la Institutul de Medicină Legală din Ţările de Jos. Prin cercetare criminalistică, se poate face legătura între un ciocan şi locul crimei. Acest lucru este important şi pentru probatoriu”, a declarat Pel.
Specialistul în criminalistică a povestit cum, în cazul unui hoţ celebru, anchetatorii au descoperit în pantofii acestuia cioburi de sticlă de la un jaf din Geldnet şi astfel au putut să îl lege de jaf. Apoi există maşina. Şi acolo există oportunităţi, spune Pel.
„Am găsit sticle goale de băutură în maşini complet arse. Sub capac, am reuşit totuşi să prelevăm salivă şi deci ADN-ul. Dar şi motorul oferă o multitudine de informaţii. Spune totul despre traseul maşinii”, arată legistul.
Ceea ce este esenţial, potrivit specialistului acum pensionat, este modul în care sunt manipulate urmele. „Asigurarea materialului care conţine urme, transportul şi livrarea către Institutul Legal trebuie să se facă cu mare atenţie. De exemplu, nu trebuie să apuci niciodată un ciocan de mâner, deoarece acesta poate conţine ADN-ul făptaşului”, explică el.
Poliţia olandeză a declarat marţi seară, în cadrul emisiunii „Opsporing Verzocht”, că autorii sunt cel mai probabil din Olanda de Nord. Sunt arestările o chestiune de timp? a fost întrebat Pel. „Contaţi pe faptul că anchetatorii sunt întotdeauna mult mai avansaţi cu ancheta decât se spune public. Există obiecte de valoare furate care trebuie returnate şi marea întrebare este cine a ordonat jaful. Un motiv în plus pentru a-i urmări pe făptaşi o vreme, pentru a vedea cu cine sunt în contact şi încotro se îndreaptă. Aceasta este o strategie. Este decisă de şeful echipei de anchetă şi de procuror”, a menţionat legistul.
De Telegraaf notează şi că jaful comorilor dacice de la Muzeul Drents din Assen a devenit acum o dispută diplomatică între Olanda şi România. Pe de altă parte, în România, furtul joacă un rol în campania electorală. Cine este de vină? Ce capete ar trebui să cadă? menţionează publicaţia olandeză.
