Născut la Botoșani, ‘poetul nepereche’ a fost și prozator, dramaturg și jurnalist, iar critica literară postumă l-a catalogat drept cea mai importantă voce poetică din literatura română. Având o bună educație filosofică, opera sa poetică a fost influențată de marile sisteme filosofice ale epocii sale, de filosofia antică – de la Heraclit la Platon, dar și de marile sisteme de gândire ale romantismului – de teoriile lui Arthur Schopenhauer, Immanuel Kant, precum și de cele ale lui Georg Wilhelm Friedrich Hegel.
Membru activ al societății ‘Junimea’, Eminescu a fost și unul dintre redactorii renumiți ai ziarului ‘Timpul’. A publicat primul său poem la vârsta de 16 ani, iar trei ani mai târziu a plecat să studieze la Viena. Cu toate că a trăit numai 39 de ani, în acest răstimp a lăsat posterității o creație literară foarte amplă – poezii, proză, dramaturgie -, dar și publicistică.
Manuscrisele lui Mihai Eminescu, adunate în 46 de volume (care însumează aproximativ 14.000 de file), au fost dăruite Academiei Române de Titu Maiorescu, în 25 ianuarie 1902.
Poetul a murit în 15 iunie 1889, la București. A fost ales, post-mortem (28 octombrie 1948), membru al Academiei Române, potrivit site-ului https://academiaromana.ro/.
Camera Deputaților a adoptat, la 16 noiembrie 2010, un proiect de lege, inițiat de mai mulți deputați și senatori, prin care ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale, actul normativ întrunind 175 de voturi favorabile, unul împotrivă și două abțineri. În expunerea de motive a inițiatorilor se arăta: ‘Ziua Culturii Naționale va fi, în viziunea noastră, o zi în care nu numai celebrăm un mare creator, dar și o zi de reflecție asupra culturii române, în genere, și a proiectelor culturale de interes național’, potrivit https://www.cdep.ro/.
Decretul pentru promulgarea Legii privind declararea zilei de 15 ianuarie ca fiind Ziua Culturii Naționale a fost semnat la 6 decembrie 2010, iar Legea nr. 238 din 7 decembrie 2010 a fost publicată în Monitorul Oficial nr. 831 din 13 decembrie 2010.
Ziua de naștere a lui Mihai Eminescu a devenit Ziua Culturii Naționale și în Republica Moldova, în urma hotărârii autorităților acestei țări.
15 ianuarie, Ziua Culturii Naţionale. Spectacole și acces gratuit în mai multe muzee din București și din țară
În 2025, când se împlinesc 175 de ani de la nașterea poetului național Mihai Eminescu, sunt organizate în București, în întreaga țară și în străinătate, numeroase evenimente culturale. Cu acest prilej, o emisiune filatelică dedicată acestui eveniment va fi introdusă în circulație de Romfilatelia, ce va fi disponibilă în rețeaua magazinelor din București, Bacău, Brașov, Cluj-Napoca, Iași, Timișoara, precum și în magazinul online, conform unui comunicat al Romfilatelia. Emisiunea ‘Luceafărul poeziei românești, Mihai Eminescu’ cuprinde o marcă poștală, o coliță dantelată, două minicoli, un plic ‘prima zi’, precum și o mapă filatelică cu produs special în tiraj limitat. Marca poștală cu valoarea nominală 14 lei ilustrează un portret al poetului asociat cu un facsimil al versurilor aparținând manuscrisului poeziei ‘Rugăciunea unui dac’.
În București, o expoziție dedicată împlinirii a 150 de ani de la nașterea reginei Maria a României, organizată cu prilejul Zilei Culturii Naționale, va fi vernisată pe 15 ianuarie, de la ora 11.00, la Muzeul Național al Satului ‘Dimitrie Gusti’. Organizată de Institutul Național al Patrimoniului și Muzeul Satului, expoziția își propune ‘să ilustreze personalitatea legendarei suverane, cea care continuă să ne dăruiască lecții despre frumos, diplomație, sacrificiu, curaj, patriotism’, informează într-un comunicat Institutul Național al Patrimoniului. Expoziția aduce laolaltă, printre altele, o parte dintre cărțile reginei Maria în ediții princeps, una dintre ele fiind cu autograful acesteia.
Tot în această zi, va avea loc vernisajul expoziției ‘Orașul scriitoarelor. Peisaj urban în literatura scrisă de femei’, la Muzeul Național al Literaturii Române (sediul din Calea Griviței). Evenimentul propune publicului un exercițiu de recuperare a operelor și biografiilor unor scriitoare active în perioada interbelică: Hortensia Papadat-Bengescu, Mărgărita Miller-Verghy, Bucura Dumbravă, Aida Vrioni, Natalia Negru, Alice Voinescu, Martha Bibescu, Ticu Archip, Zoe Verbiceanu, Henriette Yvonne Stahl, Sanda Movilă, Cella Serghi, Lucia Demetrius, Ioana Postelnicu, Anișoara Odeanu, Sorana Gurian, Maria Banuș, Jeni Acterian.
Teatrul Național de Operetă și Musical ‘Ion Dacian’ marchează Ziua Culturii Naționale prin recitalul ‘România în sărbătoare,’ programat de la ora 19.00, în Opereta Lounge. Teatrul ‘Ion Creangă’ celebrează arta cu premiera spectacolului pentru copii ‘Fetița cu chibrituri’, care va putea fi urmărit de la ora 18.00, la Sala Mare din Piața Amzei, potrivit unui comunicat al organizatorilor.
Actorii Emilia Popescu și Mihai Mălaimare vor prezenta pe 15 ianuarie, spectacolul ‘Aplauze pentru poet… pe scenă’, la Teatrelli, de la ora 19.00. Cei doi actori vor recita din creația poeților clasici și moderni români, de la Eminescu până la Marin Sorescu, Nichita Stănescu sau Emil Brumaru, în ambianța muzicală special creată de pianistul Cătălin Răducanu.
Filarmonica ‘George Enescu’ marchează Ziua Culturii Naționale printr-o serie de activități dedicate publicului de toate vârstele. Totodată, Ateneul Român va putea fi vizitat gratuit în limita programului disponibil, iar seara, de la ora 18.00, va avea loc un recital extraordinar, care include lucrări din creația muzicală românească.
La 15 ianuarie, Muzeul Național de Istorie Naturală ‘Grigore Antipa’ oferă vizitatorilor un program special de vizitare, care include: vizionarea filmului documentar de lung metraj ‘A ști sau a nu ști – de la banchizele Antarcticii la Ghețarul de la Scărișoara, pe urmele savantului explorator român Emil Racoviță’, turul ghidat al expoziției temporare ‘Visul primei nopți polare – Belgica – expediția antarctică 1897-1899’ precum și intrare gratuită tuturor vizitatorilor în expunerea permanentă a muzeului.
Ziua Culturii Naționale va fi celebrată, într-un mod special, în cadrul expoziției interactive ‘Abracadabra – Secretele magiei’ de la ARCUB – Hanul Gabroveni, deschisă în decembrie anul trecut, printr-un atelier de lectură susținut de scriitoarea Carmen Tiderle, câștigătoare a Premiului Copiilor Cărturino 2024.
În țară, la Centrul Ecleziastic de Documentare ‘Mitropolit Nicolae Colan’ de lângă Catedrala Ortodoxă din Sfântu Gheorghe vor avea loc o serie de manifestări, ce debutează cu dezvelirea unui bust al poetului Mihai Eminescu, donat de artista Gabriela Muscalu din Iași, conform declarației directorului onorific al Centrului, dr. Ioan Lăcătușu, pentru AGERPRES. Urmează un moment poetic susținut de elevi de la Colegiul Național ‘Mihai Viteazul’ din municipiu și înmânarea unei diplome de excelență Gabrielei Muscalu, colocviul ‘Cunoașterea istoriei și culturii locale – o prioritate a cercetării interdisciplinare’, acordarea unei diplome de excelență redactorului-șef al cotidianului ‘Mesagerul de Covasna’, Maria Crețu-Graur, cu prilejul aniversării a 15 ani de la prima apariție a publicației.
Ziua Culturii Naționale va fi celebrată la Biblioteca Județeană ASTRA Sibiu printr-o serie de evenimente și activități derulate pe parcursul zilei de 15 ianuarie 2025.
Un evenimentul, intitulat ‘Timpul trece, valorile rămân: Eminescu – sufletul unui neam’, va fi organizat, la 15 ianuarie, de Casa de Cultură Novaci, în colaborare cu Liceul Teoretic Novaci, Școala Gimnazială Novaci și Biblioteca Orășenească Novaci și va avea loc în amfiteatrul Liceului Teoretic Novaci, potrivit unui comunicat de presă al Centrului Județean pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale (CJCPCT) Gorj.
Ziua Culturii Naționale va fi sărbătorită la Stockholm, printr-un recital extraordinar de poezie și de muzică clasică, dedicat poetului Mihai Eminescu. Evenimentul, susținut de soprana suedeză Siri Krosness, de pianistul Ștefan Vârtejaru și de actrița Luiza Stănescu, este organizat de ICR Stockholm la sediul institutului (Skeppsbron 20).
O seară culturală dedicată Zilei Culturii Naționale, organizată de Institutul Cultural Român de la Lisabona și Ambasada României în Republica Portugheză, va avea loc la 16 ianuarie 2025, la renumita Fundație Jose Saramago din Lisabona. Cu acest prilej, va avea loc ceremonia de înmânare a decorației conferite Elenei Covasan, profesor al cursului de Limbă, Cultură și Civilizație Românească, în semn de deosebită apreciere pentru profesionalismul și dăruirea puse în slujba educației românilor, pentru contribuția importantă avută la promovarea limbii și culturii române și a imaginii României în Republica Portugheză. De asemenea, vor fi acordate titlurile onorifice ‘Amicus Romaniae’ unor personalități portugheze: David Galego (primarul Municipiului Redondo), Mario Antas (fostul director al Muzeului Național al Trăsurilor din Lisabona) și Jose Manuel de Vasconcelos (poet, eseist și traducător, vicepreședinte al Asociației Scriitorilor Portughezi).
Jose Manuel de Vasconcelos va aduce, în cadrul evenimentului, un omagiu poetului național Mihai Eminescu și culturii române, recitând o selecție de poeme traduse pentru prima dată în portugheză de reputatul filolog Victor Buescu (exilat în Portugalia după instaurarea regimului comunist în România) și publicate în 1950, la Lisabona. Seara va fi completată de un recital de muzică clasică susținut de pianista Dana Radu, membră a Lisbon Contemporary Music Group și pianist acompaniator la Academia Națională Superioară de Orchestră din Portugalia.
