Regulamentul referitor la restaurarea naturii obligă statele membre ale Uniunii Europene să dezvolte planuri naționale pentru restaurare, subliniind că peste un milion de structuri artificiale, cum ar fi barajele, deversoarele și stăvilarele, sunt amplasate pe cursurile de apă din Europa. Noile reglementări vor viza îndepărtarea unei părți semnificative dintre aceste bariere existente, având ca obiectiv asigurarea unei continuități mai mari a rețelelor fluviale din UE.
„Peste un milion de bariere artificiale, de exemplu baraje, deversoare și stăvilare, sunt construite pe râurile Europei. Râurile cu curgere liberă permit circulația apei, a sedimentelor, a peștilor și a altor organisme și sunt esențiale pentru îmbunătățirea stării apelor din UE și pentru îmbunătățirea biodiversității. Noile norme vor avea ca scop eliminarea multora dintre barierele existente în râurile din UE, pentru a asigura o mai mare continuitate a rețelelor fluviale.”, se arată în Regulamentul UE, care propune statelor membre să atingă o distanță de 25.000 de kilometri de râuri cu curgere liberă până în 2030.
„Întrucât datele privind barierele fluviale sunt încă insuficiente, unul dintre obiectivele noilor norme este de a elabora un inventar al barierelor prezente în întreaga UE. Eforturile de eliminare se vor concentra pe barierele învechite și ieșite din uz”, se mai arată în Regulament.
Prin urmare, Ministerul Mediului a emis un proiect de ordin prin care supune aprobării „Procedura de trecere în conservare, postutilizare sau abandonare a barajelor, inclusiv situațiile în care acestea trebuie demolate”.
Alertă majoră: Dunărea și-a ieșit din matcă! Când se așteaptă ca viitura să lovească România?
Proiectul de ordin impune „deținătorilor de orice fel” ai barajelor, stăvilarelor etc. să realizeze, pe cheltuiala proprie, studiile și expertiza necesare pentru trecerea în conservare, postutilizarea sau abandonarea unui baraj, având în vedere că în cazul abandonului este permisă și demolarea construcției.
Proiectul de ordin al ministerului prevede că abandonarea se referă „la barajele care nu mai pot fi exploatate în siguranţă, trecute în conservare sau postutilizate, prin decizii ale autorităţilor, urmare a riscului semnificativ pe care îl prezintă aceste lucrări asupra populaţiei, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietăţii”.
„Abandonarea unui baraj nu reprezintă părăsirea acestuia de către deţinătorul cu orice titlu şi neasumarea obligaţiilor privind menţinerea stării de siguranţă a acestuia.
Abandonarea poate fi, de asemenea, decisă de deţinătorul cu orice titlu în următoarele situații:
a) în cazul în care barajul induce un risc semnificativ asupra populaţiei, obiectivelor socio-economice, mediului sau proprietăţii;
b) în cazul în care se constată ineficiența economică a construcției și/sau amenajării din care face parte;
c) în cazul unor modificări ale schemei de amenajare din care face parte barajul şi care presupun desființarea sau demolarea acestuia”, se menționează în proiectul de ordin.
Ministerul subliniază că abandonarea necesită implementarea unui set de soluții tehnice, lucrări și măsuri pentru demolarea totală sau parțială a construcției, urmate de acțiuni și măsuri de reconstrucție ecologică. Acestea trebuie să asigure scurgerea liberă a debitelor lichide și solide, inclusiv a apelor mari, în secțiunea inițial barată. Soluțiile tehnice, lucrările și măsurile necesare pentru abandonarea barajelor trebuie realizate de către deținătorul acestora, indiferent de titlu, și trebuie să elimine efectul de biefare artificială generat de lucrarea de barare care urmează să fie demolată.
Întreg proiectul de ordin poate fi consultat AICI
