Acest mini-summit informal, care va avea loc la reşedinţa secretarului general al NATO, va fi o ocazie de a discuta, la cel mai înalt nivel, despre „următorii paşi”, după mai mult de o mie de zile de conflict în Ucraina, potrivit şefei guvernului italian, Giorgia Meloni.
Mark Rutte, care a preluat mandatul în fruntea NATO la începutul lunii octombrie, doreşte să-i reunească pe aliaţii europeni care sunt „cei mai fermi” în sprijinul lor pentru Kiev pentru a canaliza discuţiile pe două subiecte: cum să facă faţă noii administraţii Trump şi ce se mai poate face pentru Ucraina, a rezumat un diplomat de la Bruxelles.
În afară de liderul italian, printre participanţii la discuţii sunt premierul polonez Donald Tusk şi cancelarul german Olaf Scholz. Şi preşedintele francez Emmanuel Macron trebuia iniţial să participe, însă plecarea sa la Mayotte, un arhipelag francez din Oceanul Indian devastat de ciclonul Chido, ar putea pune sub semnul întrebării participarea sa. Regatul Unit va fi reprezentat de ministrul de externe David Lammy, iar Uniunea Europeană de preşedintele Comisiei, Ursula von der Leyen, şi de preşedintele Consiliului European, Antonio Costa.
Europenii sunt îngrijoraţi de posibilitatea unei suspendări a ajutorului militar american pentru Ucraina şi de promisiunile lui Donald Trump de a pune capăt războiului „în 24 de ore”. În acest context, Ucraina sugerează acum posibilitatea unor negocieri de pace, pe care mult timp le-a respins, cu condiţia de a primi garanţii de securitate.
APEL PENTRU O PACE „CARE SĂ DUREZE”
Marţi, Zelenski a făcut apel la o „pace care să dureze” în Ucraina, pe care liderul rus Vladimir Putin să „nu o mai poate încălca”. Şi singura modalitate prin care preşedintele ucrainean vede că se poate garanta acest lucru este ca Ucraina să adere la NATO şi să beneficieze de protecţia acesteia.
Însă, potrivit NATO, această perspectivă „ireversibilă” nu este totuşi o realitate încă, iar ideea de a oferi altfel garanţii de securitate câştigă teren. Săptămâna trecută, la Varşovia, Franţa şi Polonia au discutat despre trimiterea de trupe în Ucraina pentru a garanta o eventuală încetare a focului.
Discuţia progresează, dar este încă dificilă având în vedere incertitudinea legată de viitoarele propuneri ale lui Donald Trump, după cum a subliniat un diplomat european. Prin urmare, obiectivul este în primul rând „de a face Ucraina cât mai puternică posibil înainte de orice negocieri”, potrivit unei surse apropiate de guvernul german.
Ideea este de a confirma „linia de acţiune comună” între europeni, menţinând în acelaşi timp „o coordonare strânsă cu privire la paşii care urmează să fie făcuţi”, a subliniat Giorgia Meloni.
Iar pentru preşedintele ucrainean, nevoia urgentă este de a obţine mai multe arme care să îi permită să schimbe situaţia pe câmpul de luptă.
El a declarat marţi că ţara sa are nevoie de 12 până la 15 sisteme suplimentare de apărare aeriană pentru a se proteja de loviturile constante efectuate de forţele ruse împotriva oraşelor şi infrastructurii sale energetice. „Se poate face acest lucru. Factorul principal este voinţa politică”, a spus el.
Marţi, armata rusă a afirmat că a cucerit 189 de oraşe ucrainene până în 2024 şi face progrese în fiecare zi.
