În ultimele două luni a demonstrat că nu înțelege complexitatea funcției prezidențiale, nu are nici măcar cunoștințe elementare de politică externă și funcționare a instituțiilor statului.
Chiar și în comparație cu candidați din trecut celebri pentru gafele și lipsa lor de pregătire, cum a fost Viorica Dăncilă, Elena Lasconi lasă mult de dorit. Dăncilă, deși criticată pe larg pentru gafele sale și pentru o percepută lipsă de competență, a reușit să evite gafele majore pe teme de politică externă și noțiuni elementare de funcționare a statului. În schimb, Lasconi se rezumă la discursuri emoționale, punctate de gafe inacceptabile pentru un candidat la cea mai înaltă funcție în stat.
Un alt punct slab al candidaturii Elenei Lasconi este incapacitatea de a face față presiunii campaniei electorale. Gafele sale constante, combinate cu tendința de a se victimiza și de a acuza conspirații absurde, au transformat-o într-o figură greu de luat în serios. Recent, Lasconi a acuzat că este urmărită și amenințată, o declarație care a ridicat mai multe semne de întrebare decât a generat empatie. În ciuda gafelor publice, Viorica Dăncilă a reușit să păstreze un ton calm și să evite conflictele deschise cu colaboratorii săi. Elena Lasconi, în schimb, a fost recent criticată pentru izbucniri nervoase în relațiile cu colegii săi de partid și colaboratorii. Acuzațiile de paranoia și mania persecuției, cum ar fi presupunerea că este urmărită sau amenințată, ridică semne de întrebare privind capacitatea sa de a rezista presiunii unei funcții de președinte.
Acest tip de comportament contrastează puternic chiar și cu Dăncilă, care, în ciuda tuturor criticilor, a avut o campanie prezidențială relativ decentă și structurat. Spre deosebire de Lasconi, Dăncilă a reușit să nu se facă de râs în campanie și să-și șocheze apropiații, partidul și susținătorii prin lipsa de pregătire și incapacitatea de a învăța și de a se adapta cerințelor unei campanii pentru cea mai înaltă funcție în statul român.
În timp ce Dăncilă a arătat o minimă înțelegere a ceea ce implică pozițiile de conducere, Lasconi pare copleșită de provocările unei campanii naționale și de presiunea publică.Această comparație nu este doar incomodă, ci și un semnal de alarmă pentru USR și electoratul său, care se așteaptă la mai mult decât promisiuni și scandaluri în loc de soluții concrete și leadership adevărat.
Alegătorii sunt tot mai conștienți de faptul că România are nevoie de un lider capabil să gestioneze provocările complexe ale viitorului, iar Elena Lasconi reprezintă o cruntă dezamăgire pentru publicul care aștepta mai mult de la un lider care se declară de dreapta.
