Pentru unii, refuzul extinderii Spaţiului Schengen a fost o măsură necesară pentru a proteja Austria, pentru alţii a fost o manevră politică pentru a obţine puncte înainte de alegerile naţionale şi de stat: În orice caz, blocarea aderării la Schengen a României şi Bulgariei nu a adus Austriei prieteni pe plan internaţional.
Chiar şi creştin-democraţii europeni de rang înalt, adică prieteni de partid ai ÖVP, şi-au exprimat în mod deschis nemulţumirea faţă de poziţia Austriei în această privinţă.
Acum, se pare că lucrurile au fost finalizate la Bruxelles şi Viena: Austria renunţă la dreptul său de veto şi deschide calea pentru cele două state membre ale UE, România şi Bulgaria. În cadrul unei reuniuni care va avea loc la Budapesta la 22 noiembrie, la care a fost invitată Ungaria, care deţine în prezent preşedinţia UE, ministrul austriac de interne Gerhard Karner se va întâlni cu omologii săi din România şi Bulgaria.
În cadrul acestei reuniuni urmează să fie adoptat un pachet de măsuri pe care România şi Bulgaria mai trebuie să le îndeplinească pentru a deveni în sfârşit membre Schengen. Acest lucru este aşteptat să se întâmple în primăvara anului 2025, scrie Kurier. Cel puţin aceasta este opinia reprezentanţilor de vârf ai guvernului român.
Cu toate acestea, potrivit Ministerului de Interne, cele două ţări au îndeplinit deja principalele cerinţe: Mai presus de toate, securitatea sporită a frontierelor lor externe ale UE şi returnarea mai rapidă a solicitanţilor de azil respinşi din Austria. Ele sunt în mod clar pe „calea cea bună”. De asemenea, eurodeputaţii români au declarat că cele două ţări au ajuns în sfârşit în ultima linie dreaptă pe drumul către aderare.
A existat, de asemenea, un sprijin clar pentru aderare din partea comisarului european pentru migraţie desemnat de Austria, Magnus Brunner. Fostul ministru de finanţe a fost interpelat în Parlamentul European săptămâna trecută. Brunner a declarat că a militat întotdeauna pentru aderarea celor două ţări „şi voi continua să fac acest lucru”. Brunner a vorbit despre „progresele extreme” pe care cele două ţări le-au făcut în ceea ce priveşte securizarea frontierelor lor. În orice caz, el s-a declarat convins că acestea vor fi finalizate cât mai curând posibil.
Pentru România, decizia de la Budapesta ar veni exact la timp pentru alegerile prezidenţiale din 24 noiembrie, care ar putea da un impuls candidaţilor pro-europeni. De asemenea, pentru Magnus Brunner, un „da” pentru aderare ar fi un semnal de conciliere în momentul preluării funcţiei de comisar pentru migraţie. Obstacolele deja recunoscute în această funcţie sunt oricum destul de mari.
