Conform datelor preliminare, la întrebarea supusă referendumului, 50,16% dintre alegătorii care au participat la referendum și-au exprimat opțiunea „Da”, iar 49,84% au răspuns „Nu”.
Pentru ca referendumul republican să fie declarat valabil, la el trebuie să participe cel puțin o treime din persoanele înscrise în listele electorale. Legea se consideră adoptată dacă pentru aceasta a votat majoritatea cetățenilor care au participat la referendum.
Comisia va prezenta Curții Constituționale un raport privind cum s-au desfășurat alegerile, pregătirile, toate incidentele, precum și toate rezultatele centralizate de la birourile electorale ale secțiilor de votare, inclusiv rapoartele pe care le vom recepționa de la organele electorale.
În termen de 10 zile, Curtea Constituțională va confirma sau infirma printr-o hotărâre rezultatele. Amintim că legea adoptată prin referendum se publică printr-o ediție specială a monitorului oficial, iar data adoptării deciziei este data desfășurării referendumului”, au declarat reprezentanții CEC.
Potrivit TV8.md, moldovenii au votat preponderent „NU” în 24 de regiuni: Briceni (71,27%), Ocnița (78,94%), Dondușeni (72,84%), Edineț (70,26%), Rîșcani (67,89%), Drochia (67,28%), Soroca (61,30%), Glodeni (65,75%), Bălți (70,58%), Sîngerei (59,77%), Florești (62,40%), Fălești (66,51%), Ungheni (56,75%), Șoldănești (57,51%), Rezina (51,16%), Orhei (53,51%), Anenii Noi (51,15%), Căușeni (50,02%), Ștefan Vodă (52,19%), Cimișlia (50,09%), Leova (50,77%), Cahul (56,19%), UTA Găgăuzia (94,84%), Stânga Nistrului (62,56%).
Iar majoritatea au spus „DA” în opt regiuni: Călărași (60,46%), Nisporeni (60,08%), Strășeni (62,37%), Criuleni (60,20%), Hîncești (58,86%), Ialoveni (67,70%), Chișinău (55,98%), Cantemir (53,38%).
Ce este un referendum?
Referendumul reprezintă acel scrutin prin care cetățenii cu drept de vot își exprimă opțiunea în cele mai importante probleme ale statului și ale societății în ansamblu.
În Republica Moldova, există două tipuri de referendumuri care pot fi organizate:
– Republican (constituțional, legislativ, privind demiterea Președintelui Republicii Moldova, consultativ);
Referendumul republican are loc la nivelul întregii țări.
– Local (în probleme de interes deosebit pentru sat (comună), oraș (municipiu), raion, unitate administrativ-teritorială cu statut special, revocarea primarului).
Referendum Republica Moldova: scor extrem de strâns. Cu cine se va duela Maia Sandu în turul II
Referendumul local are loc la nivel de sat/comună, oraș/municipiu, raion, unitate administrativ-teritorială autonomă.
Președinta Maia Sandu a fost cea care a solicitat organizarea unei consultări populare privind modificarea Constituției pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană.
De ce este important pentru Republica Moldova referendumul din 20 octombrie?
Republica Moldova a depus în martie 2022 o cerere de aderare la Uniunea Europeană, iar în iunie 2022 i-a fost acordat statutul de țară candidată. Apoi, în noiembrie 2023, Comisia Europeană a emis o recomandare de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Moldova.
Obiectivul Republicii Moldova este de aderare la UE până în anul 2030.
Referendumul din 20 octombrie are ca scop declararea prin Constituție a faptului că integrarea în UE este „obiectivul strategic” al țării și că identitatea poporului moldovean este „europeană”.
Cum ar putea fi modificată Constituția din Republica Moldova după referendum
Proiectul de modificare a Constituţiei Republicii Moldova prevede completarea Constituţiei cu două alineate noi, prin care se reconfirmă identitatea europeană a poporului Republicii Moldova şi a ireversibilităţii parcursului european al republicii. De asemenea, integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană va fi declarată obiectiv strategic al ţării.
Documentul mai prevede completarea Constituţiei cu un nou titlu: „Integrarea în Uniunea Europeană”. Astfel, se propune ca aderarea Republicii Moldova la tratatele constitutive ale Uniunii Europene, precum şi ca aderarea la actele de revizuire a tratatelor constitutive ale Uniunii Europene să se realizeze de Parlament prin lege organică, iar prevederile tratatelor constitutive ale Uniunii Europene, precum şi ale celorlalte acte juridice cu caracter obligatoriu ale Uniunii Europene să aibă prioritate faţă de dispoziţiile contrare din legile interne, cu respectarea prevederilor actului de aderare.
