„Experții de la INHGA au informat că debitul pe Dunăre, la intrarea în țară (secțiunea Baziaș), în intervalul 18–19.09.2024, a fost în creștere, având valoarea de 4200 m3/s, peste media multianuală a lunii septembrie (3800 m3/s). Pe baza datelor actuale, a estimărilor prognostice primite din Ungaria şi Serbia şi luând în considerare aportul celorlalți afluenți importanți ai Dunării aval Budapesta (Drava, Sava, Tisa şi Morava), fără aport suplimentar important de precipitații în tot bazinul hidrografic al Dunării amonte de intrarea în ţară, ca urmare a propagării viiturilor formate anterior pe Dunăre şi afluenții săi, pe sectorul amonte de Budapesta (mai ales în Austria), debitele în secţiunea Baziaş vor fi în creştere până la valori maxime de 9200-9500 m3/s, în intervalul 28-29 septembrie 2024.
Menţionăm că sectorul Dunării aval Gruia este apărat împotriva inundaţiilor prin lucrări de îndiguire. Pe baza informaţiilor actuale, nu se prognozează posibilitatea apariţiei unor probleme deosebite ca urmare a propagării viiturilor pe sectorul românesc al Dunării, dar este necesară o monitorizare atentă a evoluţiei situaţiei hidrometeorologice în bazinul Dunării amonte de intrarea în ţară. Menţionăm că în perioada 2020-2024 s-au mai înregistrat viituri cu valori maxime de debite la intrarea în ţară cuprinse în intervalul 9500 – 10500 m3/s, care nu au generat probleme deosebite, cu efecte de inundaţii pe sectorul românesc, după cum urmează: iunie 2020 – 9600 m3/s, februarie 2021 – 10500 m3/s, decembrie 2023 – 9600 m3/s.
”Dincolo de capacitatea digurilor de apărare și a lucrărilor hidrotehnice trebuie să nu fim deloc relaxați, trebuie să ne asigurăm că instituțiile Ministerului Mediului sunt pregătite, sunt în alertă și să știm cum să acționăm când situația o impune. Vedem cu toții că ne confruntăm cu o realitate care depășeste statisticile. O să merg personal să verific zonele critice și depozitele de materiale pe care le are ANAR pentru a interveni acolo unde este cazul. Solicit, de asemenea, reverificarea, în acest interval, a zonelor unde au fost probleme în trecut, de exemplu acolo unde au existat breșe sau unde există eroziuni de mal. De asemenea, doresc o mai bună coordonare a tuturor instituțiilor cu autoritățile locale și, în perioada următoare, o regândire a procedurilor de comunicare cu acestea. Trebuie să existe un dialog constant cu autoritățile, să rămână în alertă și să fie pregătite, chiar dacă specialiștii estimează că vom depăși cu bine acest episod”, a subliniat ministrul mediului, apelor și pădurilor, Mircea FECHET, în urma analizării informațiilor prezentate.Specialiștii ANAR au informat că pe cursul Dunării, pe brațul Borcea, s-au identificat unele puncte critice, ce necesită o atenție sporită: zona Bentu- Stelnica- Bordușani, dar și în zona localității Ciocănești.
La nivelele care sunt prognozate în momentul de față de INHGA, estimăm că doar pe acest sector – aval de Călărași până la Hârșova, apa va ajunge până la piciorul digului , dar rămânem în limita de sub 9.500 m3/s. În eventualitatea în care situația se va schimba în următoarele zile și vom ajunge la debite de 13.500 m3/s, putem să menționăm că nu vor fi depășite coronamentele digurilor pe niciun sector pe Dunăre. Probleme pot să apară, însă, dacă viitura durează forte mult. La cele trei puncte se încep acțiunile zilele acestea, cu caracter preventiv. În esență, tot sectorul Dunării va intra în monitorizare strictă.
Guvernatorul Deltei Dunării, Bogdan Bulete, a informat membrii CMSU că, începând cu 02.08.2024, a dispus măsurarea săptămânală a adâncimilor din toate lacurile din Rezervația Biosferei Delta Dunării. La ultima verificare, din data de 12.09.2024, s-a observat o descreștere față de data inițială de 02.08.2024, unele din lacuri fiind secate, iar altele cu un procent neînsemnat de apă. Se monitorizează săptămânal situația iar, în cazul în care sunt probleme, se va lua legătura cu UAT-ul vecin. Nu sunt semnale de alarmă până la momentul de față, dar se cunoaște faptul că viitura abia începe și se așteaptă cote mărite începând cu această săptămână. Demnitarul a menționat că în aceste zile, au colaborat cu Administrația Bazinală de Apă Dobrogea Litoral, au curățat digul care face legătura între Sulina și Sfântu Gheorghe, care este cel mai expus, pentru a putea deversa surplusul de apă în Marea Neagră. De asemenea, acesta a dat dispoziție către echipele de control să verifice canalele care se blochează des cu resturi vegetale, iar din punct de vedere sanitar- veterinar a luat măsura de a suspenda extracția la șacal.
Potrivit specialiștilor Administrației Naționale de Meteorologie, pe parcursul zilei de joi (19 septembrie) și în noaptea de joi spre vineri (19/20 septembrie), în Banat va ploua și se vor acumula cantități mici de precipitații și, izolat în zona de munte, peste 10 l/mp. Începând din dimineața zilei de vineri (20 septembrie) și până marți (24 septembrie), probabilitatea de apariție a ploilor va fi extrem de redusă. Însă, din seara zilei de marți (24 septembrie), aria ploilor se va extinde dinspre vestul țării și va cuprinde până în dimineața zilei de miercuri (25 septembrie) Banatul, Crișana, Maramureșul, cea mai mare parte a Transilvaniei și nordul Olteniei. Cantitățile de apă vor fi de 5…10 l/mp și local de peste 15…20 l/mp. Miercuri și joi (25 și 26 septembrie), doar izolat vor mai fi posibile ploi slabe, îndeosebi la munte și în nord-vestul teritoriului, dar în noaptea de joi spre vineri (26/27 septembrie) și pe parcursul zilei de vineri (27 septembrie) va ploua din nou în Banat, Crișana, Maramureș, nordul Trasilvaniei și al Moldovei. Cantitățile de apă ce se estimează că se vor acumula în acest interval vor fi de 10…15 l/mp și izolat de peste 30 l/mp, îndeosebi în nord-vestul țării. După data de 28 septembrie, probabilitatea de apariție a ploilor se va menține relativ ridicată în zona Banatului.
La Ședinţa extraordinară a Comitetului ministerial pentru situaţii de urgenţă al MMAP au mai participat, alături de specialiștii MMAP și preprezentanți ai Administrației Naționale de Meteorologie (ANM), ai Institutului Național de Hidrologie și Gospodărirea Apelor (INHGA), ai Administrației Naționale ”Apele Române” (ANAR), ai SPEEH Hidroelectrica SA, ai Agenției Naționale de Îmbunătățiri Funciare (ANIF), ai Agenției Naționale pentru Protecția Mediului,ai Gărzii Naționale de Mediu, ai Administraţiei Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, ai RNP ROMSILVA și ai Inspectoratului General pentru Situații de Urgență”, a transmis ministerul.
