Plângerea depusă săptămâna trecută îl acuză pe ministrul justiţiei Merrick Garland şi pe directorul FBI Christopher Wray că „s-au abătut de la protocol (aplicat pentru foştii preşedinţi – n.r.) pentru a-l răni” pe Trump, informează marţi AFP, potrivit Agerpres.
„Garland şi Wray nu ar fi trebuit niciodată să aprobe o percheziţie şi punerea sub urmărire ce a urmat”, se poate citi în plângerea care cere 100 de milioane de dolari despăgubiri şi 15 milioane de dolari cu titlul de cheltuieli în justiţie.
Candidatul republican în alegerile prezidenţiale din noiembrie afirmă mereu şi fără dovezi că democraţii instrumentalizează justiţia împotriva lui. Trump nu ezită să depună plângeri şi să le retragă apoi.
În luna mai, Donald Trump a provocat deja neîncredere după ce lăsase să se înţeleagă că mandatul de percheziţie al FBI arăta că preşedintele Joe Biden îi doreşte moartea.
Documentele judiciare conţineau o formulare standard a FBI, potrivit căreia agenţii săi sunt autorizaţi să facă uz de forţă mortală dacă cineva este în pericol iminent.
Într-un comunicat rar, FBI a dat asigurări că „nu a existat abatere de la normă în acest caz”, care a avut loc pe 8 august 2022. Donald Trump nu se afla în Florida în ziua percheziţiei.
Fostul preşedinte era urmărit în Florida pentru gestionarea sa considerată neglijentă a unor documente confidenţiale, găsite la reşedinţa sa din Mar-a-Lago după plecarea lui de la Casa Albă. O judecătoare federală a anulat la mijlocul lui iulie urmărirea, însă procurorul special care instrumentează cazul a înaintat apel împotriva acestei decizii.
Lui Donald Trump i se reproşează în acest dosar că a compromis securitatea naţională păstrând la el acasă documente clasificate, printre care planuri militare sau informaţii despre arme nucleare, după încheierea preşedinţiei sale, în loc să le predea Arhivelor Naţionale, după cum prevede legea.
De asemenea, el este acuzat că a încercat să distrugă dovezi în acest dosar. Acuzaţiile cele mai grave sunt pasibile de 10 ani de închisoare.
