Procurorii care coordonează ancheta au insistat ca cele două doctorițe acuzate de crimă să rămână în spatele gratiilor pentru că lăsarea lor în libertate ar reprezenta un pericol pentru societate.
”Este de neconceput ca o persoană, cu atât mai mult un medic, să ia decizia de a pune capăt vieții unei persoane, indiferent de starea de sănătate a persoanei”, se arată în documentul parchetului.
Procurorii au explicat și că „gravitatea faptelor este cu atât mai mare cu cât scopul pentru care inculpatele au luat decizia de a pune capăt vieții victimei a fost acela de a elibera paturile de pe Secția de ATI. Inculpatele au acționat cu intenție directă calificată prin scop, au redus doza de noradrenalină în scopul de a grăbi, în opinia lor, decesul persoanei.
Inclusiv selecția pe care inculpata Miron Maria Alexandra o făcea, așa cum rezultă din declarațiile martorilor audiați, în vederea stabilirii pacienților „de lăsat”, adică de lăsat să moară, dovedește lipsa de umanitate a gestului inculpatelor”.
„Astfel de fapte, neurmate de o ripostă fermă a societăţii, ar întreţine climatul infracţional şi ar crea inculpatelor impresia că pot persista în sfidarea legii, fără a suporta consecinţe, iar asupra persoanelor care iau cunoștință de faptă ar avea un impact invers, de neîncredere în organele statului și capacitatea acestora de a stopa fenomenul infracțional”, au mai explicat procurorii.
„Doamna cu coasă” scădea și doza de oxigen. Cum erau sacrificați pacienții neviabili
Moartea a 17 pacienți de la Spitalul Sfântul Pantelimon, în interval de trei zile, a stat la baza unei anchete absolut terifiante. Cercetările procurorilor care au urmat după au scos la iveală ceea ce autoritățile numesc un comportament inuman care a provocat decesul persoanelor pentru eliberarea paturilor de la ATI.
În referatul înaintat joi de judecători, Parchetul de pe lângă tribunalul București scrie:
„Cu ocazia efectuării percheziţiei domiciliare la locuinţa inculpatei Maria Miron a fost descoperit un prospect al substanţei noradrenalină, precum şi două înscrisuri olografe în care sunt menţionaţi o mare parte din pacienţii decedaţi în perioada de început a lunii aprilie (perioadă care a stat la baza formulării sesizării în cauză).
Mai mult, doctorița cu coasă ar fi încercat să șteargă urmele și să pară nevinovată.
Lista conținea „asistenţii care au fost repartizaţi pe saloanele ATI din aceeaşi perioadă, precum şi menţiunea „curăţenie în telefon”, documente care conduc la concluzia că inculpata îşi pregătea apărarea şi îşi propunea să şteargă probe din telefon, dorind să îngreuneze desfăşurarea urmăririi penale”.După ce scădea doza, cerea deja alt pacient „la schimb”, știind că primul va muri, se arată în același referat.
În cazul pacientului de 54 de ani care a decedat după ce i s-a redus rata administrării de noradrenalină, „inculpata, la schimbul de tură, știind că i-a redus la minim doza de noradrenalină, i-a spus colegei sale să aducă alt pacient de la UPU, fiind astfel sigură că decesul se va produce”.O asistentă a povestit anchetatorilor că cele două doctorițe nu scădeau doar doza de noradenalină, ci și valoarea oxigenului pentru cei considerați pacienți neviabili, sacrificabili.
