OrtodoxePogorârea Sfântului Duh (Cincizecimea sau Rusaliile, Lăsatul secului pentru Postul Sfinţilor Apostoli)Duminica a 8-a după Paşti
Greco-catoliceDuminica Coborârii Sf. Spirit (Rusaliile). Sf. m. Agripina
Romano-catoliceDuminica a 12-a de peste anSf. Iosif Cafasso, pr.
Biserica sărbătoreşte Pogorârea Sfântului Duh, Cincizecimea sau Rusaliile – cum mai este numit acest praznic împărătesc, după Învierea Domnului (Sfintele Paşti) şi Înălţarea Sa la ceruri.
În Ierusalim, în cea de-a cincizecea zi de la Învierea Lui Hristos, când Duhul Sfânt a venit în lume şi S-a pogorât peste Sfinţii Apostoli, s-a întemeiat Biserica lui Hristos.
Venirea Duhului este semnul împăcării dintre Dumnezeu şi om în Iisus Hristos, după cum oprirea Duhului Sfânt a fost într-adevăr semnul mâniei lui Dumnezeu. Apostolul Ioan spune că înainte de cruce nu era Duhul Sfânt în lume, deoarece nu se făcuse împăcarea cu Dumnezeu prin jertfa Fiului.
Semnificaţia Cincizecimii constă în faptul că de acum Duhul Sfânt pătrunde definitiv în istorie, neexistând timp şi spaţiu fără prezenţa personală, venirea reală şi lucrarea efectivă a lui Dumnezeu.
În primele secole, Cincizecimea era strâns legată de Sfintele Paşti, fiind considerată ca o încheiere a acestora. Din secolul al IV-lea s-a fixat obiceiul ca Cincizecimea să fie sărbătorită la cincizeci de zile după Înviere (Can. 43 Elv.). Sinodul I Ecumenic de la Niceea, care a avut loc în anul 325, prin Can. 20, a stabilit că la slujba acestei sărbători să nu se îngenuncheze, ca în celelalte duminici. Spre sfârşitul aceluiaşi secol, la Constantinopol, a fost precizată şi semnificaţia sărbătorii, ca amintind de darurile Duhului Sfânt.
S-a ajuns astfel, treptat, la despărţirea celor două sărbători, Sfintele Paşti şi Pogorârea Sfântului Duh, aceasta din urmă sărbătorindu-se la cincizeci de zile după Înviere, făcând, astfel, loc şi sărbătorii Înălţării Domnului.
